RSS
 

Archive for the ‘Fara categorie’ Category

Daca ai…

05 Ian

Daca ai vreme poti sa cladesti!

Daca ai substanta poti sa combini si sa speri!

Daca ai pamant poti spera ca ii aparti si esti al Lui!

Daca ai flori poti crede ca indragirea lor te conduc la Alb!

Daca ai elan si suflet spre facere poti fi netrecator in lumea ta, poti spera la fapte fare sa te includa si poti realiza ca destinul nu te-a scapat de la premiere sa!

Daca ai…

Dar daca nu ai nimic din toate acestea… si nu esti nici ales …esti…!!!!…CE?

 

Vatican-canonizare!

24 Noi

Intre 21 si 25 noiembrie am fost la ROMA.
in ziua de 24 nov. am vizitat Vaticanul cu Bazilica Sfantului Petru si Muzeele Vaticanului.

Cand eram in bazilica am urmarit o slujba/procesiune.
Iata programul zilei de 24 nov. la Vatican.

24 – 11 – 2014
Bollettino quotidiano – Sala Stampa

Ai fedeli di rito siro-malabarese convenuti per la Canonizzazione di Kuriakose Elias Chavara della Sacra famiglia, e di Eufrasia Eluvathingal del Sacro Cuore (24 novembre 2014)

Notificazione: Santa Messa ed Esequie dell’Em.mo Card. Fiorenzo Angelini del 24 novembre 2014

Meditazione quotidiana nella Cappella della Domus Sanctae Marthae: Da dove arriva la luce? (24 novembre 2014)

http://w2.vatican.va/content/vatican/it.html

Este vorba de a doua actiune.

 

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. REZULTATE FINALE

23 Noi

Klaus Iohannis a obţinut 6.288.769 voturi valabil exprimate, iar Victor Ponta 5.264.383 voturi, conform procesului-verbal întocmit de BEC.

Numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne este de 11.719.344, dintre care 10.042.721 au votat la secţia de votare în a cărei rază teritorială domiciliază, pe listele electorale permanente, 1.569.668 au votat în altă localitate decât cea de domiciliu, iar 106.955 cu urna mobilă.

Din totalul voturilor, 11.553.152 au fost valabil exprimate, iar 166.111 au fost nule.

Numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente a fost de 18.280.994.

 

Un an de la Euromaidan

21 Noi

Protestatarii EuroMaidan nu proveneau numai din centrul si vestul Ucrainei si cu siguranta nu erau numai vorbitori de ucraineana. Desi datele arata ca majoritatea erau din centru, unii dintre cei mai radicali protestatari veneau din estul tarii, fiind vorbitori de rusa.

Inainte de 2014, activistii ucraineni nu foloseau metode violente. Tacticile violente de protest observate in 2014 sunt o progresie de la tendintele non-violente ce isi au radacinile in anii ’60.

Protestele nu au avut loc numai la Kiev. Adevaratul aspect “revolutionar” al EuroMaidan este ca inca de la inceput protestele s-au transmis in intreaga Ucraina, inclusiv in sudul si estul tarii. Mai mult, cand protestele au devenit violente, actiunile directe, cum ar fi ocuparea cladirilor guvernamentale, au avut loc in centrul si estul tarii, fapt ce ar explica, in opinia expertului, de ce conflictul din Donbas nu s-a extins si in alte parti din estul Ucrainei.

Retelele de socializare (Facebook, Twitter, VKontakte etc.) au jucat un rol important in procesul de mobilizare, au accelerat ritmul informatiei si au ajutat la coordonarea participantilor. In acelasi timp, retelele de socializare nu au fost exclusiv o unealta a Opozitiei, intrucat au expus activistii la represiune si au facilitat raspandirea propagandei anti-proteste.

Cand protestatarii EuroMaidan au plecat de pe strazi, nu au incetat sa fie angajati in viata politica. Angajamentul lor s-a raspandit si in partile de sud si est ale tarii. Organizatiile civice si de cartier si-au continuat activitatea si au devenit institutionalizate intr-un sector al societatii civile, coordonat si tot mai puternic. Acestea ofera ajutor armatei, actioneaza ca si “caini de paza” ai Guvernului si si-au construit retele si adunari civile, permitand ucrainenilor obisnuiti sa contribuie la procesul de reforma.

Simbolurile si retorica nationalista sunt gresit intelese in afara Ucrainei, argumenteaza expertul. Ucrainenii inteleg si folosesc termenii “patriotic, nationalism (cu n mic) ” si “Nationalism (cu N mare) ” in acelasi sens. Identitatea civica ramane foarte puternica in Ucraina, iar personalitatile publice de etnie rusa, evreiasca si poloneza si-au insusit fraze precum “Glorie Ucrainei”, anterior atribuite ideologiei nationaliste.

Din graba de a identifica Sectorul de Dreapta si alte grupari de dreapta drept forta centrala din spatele etapelor finale ale EuroMaidanului, analistii nu numai ca au interpretat gresit ideologia protestatarului tipic, dar si atmosfera politica din Ucraina. Mai mult, aceste grupari de dreapta nu au reusit sa castige de partea lor multi votanti si recentele alegeri parlamentare arata ca aceste grupari au pierdut mare parte din sprijinul lor electoral.

http://www.ziare.com/international/ucraina/lectiile-euromaidanului-un-an-de-la-revolutia-ucraineana-1335697

 

O decizie istorica!

12 Noi

Curtea Constitutionala a decis astazi ca este neconstitutional articolul din legea educatiei care spune ca “La solicitarea scrisa a elevului major, respectiv a parintilor sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor, elevul poate sa nu frecventeze orele de religie”. Judecatorii Curtii au apreciat ca cei care trebuie sa faca o solicitare sunt parintii care doresc ca aceste cursuri de Religie in scoala sa fie urmate de copiii lor, transmite Agerpres. Surse oficiale au declarat pentru HotNews.ro ca argumentatia Curtii porneste de la ideea ca cel care vrea sa faca ceva trebuie sa ceara acel lucru, si nu cel care nu vrea.

Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) anunta intr-un comunicat de presa ca astazi, 12 noiembrie 2014, “a luat in dezbatere exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii invatamantului nr.84/1995 si ale Legii educatiei nationale nr.1/2011″.

“In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu majoritate de voturi, a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art.9 alin.(2) teza intai din Legea invatamantului nr.84/1995 si dispozitiile art.18 alin.(2) teza intai din Legea educatiei nationale nr.1/2011 sunt neconstitutionale”, anunta CCR.

Decizia este definitiva si general obligatorie. Curtea Constitutionala a fost sesizata in acest caz de Judecatoria Buzau-Sectia civila, exceptia fiind ridicata de profesorul Emil Moise, care a dat in judecata Liceul de Arta “Margareta Sterian” din Buzau, potrivit Mediafax.

Argumentatiile retinute in motivarea solutiei pronuntate de Plenul Curtii Constitutionale vor fi prezentate in cuprinsul deciziei, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Ce spun articolele de lege declarate neconstitutionale de CCR

Legea invatamantului nr. 84/1995, art.9 alin.(2) teza intai: “La solicitarea scrisa a parintilor sau a tutorelui legal instituit, elevul poate sa nu frecventeze orele de religie.”

Legea educatiei nationale nr. 1/2011, art. 18 alin. 2 teza intai: “La solicitarea scrisa a elevului major, respectiv a parintilor sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor, elevul poate sa nu frecventeze orele de religie.”

Ce spune Constitutia referitor la Religia in scoli

Articolul 32 – (7) Statul asigura libertatea invatamantului religios, potrivit cerintelor specifice fiecarui cult. In scolile de stat, invatamantul religios este organizat si garantat prin lege.

Profesorii de religie nu mai pot fi angajati permanent in scoli, ci doar prin contracte temporare, pe an scolar

Amintim ca Csaba Asztalos, presedintele Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD), a declarat pentru HotNews.ro in urma cu un an ca inscrierea din oficiu a elevilor la ora de religie incalca dreptul la libertatea constiintei. “Daca s-ar recunoaste (cum ar fi legal) faptul ca religia poate fi doar facultativa, atunci profesorii de religie nu ar putea fi angajati permanent in scoli, ci doar prin contracte temporare, pe an scolar”, a explicat atunci pentru HotNews.ro Csaba Asztalos.

Potrivit acestuia, “inscrierea din oficiu a elevilor la ora de religie – adica de catre stat – incalca dreptul la libertatea constiintei, dreptul parintilor sau al tutorelui legal de a asigura potrivit propriilor convingeri educatia copilului. Nicio persoana din Romania nu este obligata sa raspunda la o intrebare cu privire la apartenenta sa la un cult”.

Presedintele CNCD afirma la acea vreme ca “legal ar fi daca s-ar oferi dreptul oricarui parinte sa isi inscrie sau nu copilul la ora de religie, adica dreptul de a alege, tocmai ce prevede si Constitutia in art. 29 alin. (6)” [Parintii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educatia copiilor minori a caror raspundere le revine - art. 29 alin. (6) din Constitutie - n.red.]. Detalii aici

Problema libertatii religioase in Romania si declaratiile presedintelui CNCD au fost tratate pe larg si in Raportul pe 2013 al Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Bucuresti.

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-18536891-curtea-constitutionala-solicitarile-care-depun-parintii-scoala-pentru-elevii-nu-mearga-orele-religie-nu-mai-sunt-obligatorii.htm

 

Nobelul pentru pace-2014

11 Oct

1.Malala Yousafzai este de origine paştună, vine din valea Swat, Pakistan- o cunoscută zonă de operaţiuni a talibanilor.Malala promovează mesajul de pace al islamului şi-n acelaşi timp le întinde mâna şi altor religii. Astfel, ea poate prelua rolul de model al musulmanilor deschişi şi toleranţi care resping faptele reprobabile ale extremiştilor.

2.Kailash Satyarthi (60 ani) militează contra exploatării copiilor, întotdeauna paşnic. În mod evident, Comitelul de la Oslo lasă să se înţeleagă că veşnicul conflict dintre Delhi şi Islamabad ar trebui să aibă şi-un sfârşit şi că există probleme importante – ca educaţia sau protecţia copiilor – pe care ar trebui să le abordeze. Paşnic.

http://www.dw.de/comentariu-un-semnal-bun-de-la-oslo/a-17986762

 

Reuniune de suflet la Cantemir

10 Oct

6 octombrie
Luni
De la Domnul 2014

​​​​​​​​​Cantemir
​​​​​​​​ Colegiul Naţional
Cetate de Înţelepciune
Marea familie a făuritorilor
de mlădiţe ofiţereşti

Armata României!
Breaza

​O zi splendidă, cu soare în amiază, plăcută, cu iedera din curtea colegiului spre grena.
​E mijlocul zilei.
​E agitaţie şi emoţie.
E sărbătoare în Cantemir!
Nu ceva comun, ci o reuniune de suflet- de un tip anume, de o nobleţe emblematică, de flacără şi de organicitate a unui destin simbol: omagierea personalităţilor marcante ale Colegiului Naţional Militar „Dimitrie Cantemir” , ale făurarilor de destine dăruite Marii Oştiri Române.
Perpetuând modelul şcolii elitiste de la Mănăstirea Dealului, dascălii cantemirişti au un anume trecut, o anume ţinută morală şi o mare dragoste de Neam, de Ţară şi de OM.
Prin urmare, clipa aceasta, prilejuită de Ziua Mondială a Educatorului, a fost o întâlnire între generaţii, o minunată revenire la topos-ul dăruirii, o conturare a ideii încetăţenită de multe decenii că numai Timpul ne aşază întro parte sau alta a baricadei de dăruire pentru semeni.
În „ cartea vieţii” destinele celor 41 de personalităţi marcante ale acestei instituţii, care cel puţin de două decenii au aşezat organic „învăţătură” în suflete adolescetine cantemiriste, au acum reflectare în tot atâtea tablouri care întregesc o galerie a „Făuritorilor de seamă ai spiritului Cantemirist”.
Prin urmare, evenimentul a marcat, încă o dată, reunirea sufletului cantemirist dăruit semenilor prin intelectualul conştient că aparţine unei misiuni de o aleasă ţinută în care rostul este plămădirea de caractere, clădire de personalităţi puternice, afirmarea de oameni care se rostuiesc în viaţă prin cariera armelor, cu riscurile, frumuseţile şi izbânzile ei.
Fără aceşti minunaţi apostoli -41 la număr – Cantemirul nu devenea Cetate, nu se înălţa prin Tăria faptelor prin profesionalismul transmis generaţie de generaţie. Ei au fost chemaţi din toate zonele Neamului, din toate profunzimile Lui culturale. După numele lor, ei sunt:
Nr.crt
Nume si prenume
Disciplina
Perioada
1
Prof. emerit Hadârcă Iacob
Matematică
1954-1993
2
† Prof. Băghină Vasile
Matematică
1955-1992
3
Prof. Hăhăianu Stela
Lb. Rusă
1962-1998
4
† Prof. Jebeleanu Dan Valeriu
Lb. Română
1962-1986
5
Prof. Jebeleanu Maria
Lb. Rusă
1962-1985
6
Prof. Spânu Constantin
Geografie
1962-1993
7
† Prof. Smolinschi Stanca
Geografie
1962-1984
8
† Lt. col. Butoi Dumitrache
Ed. Muzicală
1962-1985
9
† Lt. col. Ungureanu Constantin
Ed. Fizică
1962-1988
10
Prof. Petre Vasile
Ed. Fizică
1962-1999
11
Prof. Sbîrcea Constantin
Matematică
1963-1997
12
Prof. Marinescu Ştefan
Biologie
1963-1989
13
Prof. Niţă Dorin
Fizică
1963-2003
14
† Prof. Manoliu Constantin
Istorie
1963-1987
15
Prof. Toma Nicolae
Matematică
1963-2003
16
† Prof. Toma Viorica
Chimie
1965-1996
17
Prof. Popescu Mugur
Ed. Fizică
1967-2000
18
Prof. Nour Angela
Fizică
1968-1997
19
Prof. Cătuna Viorel
Ed. Fizică
1968-2004
20
Prof. Simionescu Constanţa
Lb. Română
1968-1998
21
Prof. Soare Eufrosina
Lb. Franceză
1968-2009
22
Prof. Ungureanu Ştefan
Matematică
1968-2000
23
Prof. Stanciu Ion
Matematică
1968-2010
24
Prof. Preda Florea
Filozofie-Sociologie
1968-2002
25
Prof. Giurgincă Elena
Lb. Română
1968-2006
26
Prof.Giurgincă Constantin
Lb. Română
1968-2006
27
Prof. Soiu Mihail
Geografie
1969-1976,1985-1986,1990-2011
28
Prof. Târâlă Oprea
Fizică
1969-2010
29
Prof. Pîntea Maria
Matematică
1969-2005
30
Prof. Rosetti Ion
Fizică
1970-2009
31
Prof. Dumitrescu Maria
Lb. Rusă
1973-1999
32
Prof. Irimioiu Alexandra
Chimie
1974-2002
33
† Lt. col. Ropotică Vasile
Lb. Română
1975-1999
34
Prof. Frîncu Adriana
Lb. Engleză
1977-2000
35
Prof. Stoica Ion
Biologie
1987-2010
36
Prof.Vulcu Victor
Matematică
1978-
37
Prof. Nicolae Steliana
Socio-Umane
1981-
38
Prof. Richea Nicoleta
Chimie
1982-
39
Prof. Diţei Alexandru
Matematică
1990-
40
Prof. dr. Soare Aurel Constantin
Istorie
1983-
41
Prof. Soare Elena Cristina
Lb. Franceză
1987-

Sunt emblematici, sunt puternici, sunt sevă şi „izvor viu” pentru viitorimea acestei şcoli.
Nimic nu se poate consolida spre viitor fără a coborî în trecut şi a înălţa respect pentru aşezarea într-o albie mare, largă şi îndreptată spre valorile perene ale Oştirii României.
Ei, şi prin ei, noi cei de astăzi, dăinuim.
Ei sunt stâncă şi noi cei de acum putem construi casa pe siguranţa dată de faptele lor.
Nu poate exista .computer sau lege care să poată şterge memoria faptelor bine tocmite şi această zi a conturat o dimensiune a normalităţii vieţii întro instituţie a excelenţei educaţionale.
Tăria noastră este dată şi de sudoarea muncii de zi cu zi a lor şi a celor de dinaintea lor, este faptă aleasă pentru clipele prezente şi inscrisuri cu putere de lege morală pentru viitor.
Ne-am reunit în respect, 24 din cei 41, şi ca fapta să întregească această zi a devenit şi o întâlnire între generaţii de semănători de suflete.
Atmosfera festivă a fost şi un prilej pentru a oferi în numele comandantului colegiului la fiecare o diplomă de excelenţă educaţională şi o mapă cu „dovezile” prin care s-a clădit Cantemirul în ultimii ani, în reuşitele sale în planul cunoaşterii, cât şi cultural, artistic şi sportiv.
Sentimentul că aparţinem unei şcoli de plămădire a noilor personalităţi militare ale secolului al XXI-lea este înălţător, iar reuniunea de astăzi a adunat oameni admirabili, cărora nu putem să le mulţumim îndeajuns pentru ceea ce au realizat în cei peste 1288 de ani adunaţi cât au stat la catedră şi au „risipit” dragoste, respect, cunoştinţe, încredere.
Un eveniment de succes şi o reuniune de excepţie a unor oameni care şi-au făcut treaba cu profesionalism, cu bogăţia celui care dăruieşte de dragul dăruirii.

Caractere

​​​​Încredere
​​​ Dascăli de suflet
Preţuire ​​​​​​​Recunoaştere
Omagiu
​​​Candoare cantemiristă
​​​Drum al dăruirii

 
 

Summitul NATO

07 Sep

Textul declarației din Țara Galilor (4-5 septembrie 2014)

1. Noi, șefii de stat și de guvern din țările membre ale Alianței Nord-Atlantice, ne-am reunit în Țara Galilor, într-un moment crucial pentru securitatea euro-atlantică. Acțiunile agresive ale Rusiei împotriva Ucrainei au reprezentat o provocare fundamentală pentru viziunea noastră a unei Europe întregi, libere și în pace. Creșterea instabilității în vecinătatea noastră sudică, din Orientul Mijlociu până în Nordul Africii, precum și amenințările transnaționale și multi-dimensionale, constituie, de asemenea, provocări la adresa securității noastre. Toate acestea pot avea consecințe pe termen lung pentru pacea și securitatea regiunii euro-atlantice și stabilitatea în întreaga lume.

2. Alianța noastră rămâne o sursă esențială a stabilității în această lume impredictibilă. Împreună, ca democrații puternice, suntem uniți în angajamentul nostru față de Tratatul de la Washington, precum și față de obiectivele și principiile Cartei Organizației Națiunilor Unite. Având drept fundament solidaritatea, coeziunea Aliată și indivizibilitatea securității, NATO rămâne formatul transatlantic pentru o apărare colectivă puternică și forumul esențial pentru consultări și decizii de securitate între Aliați. Cea mai mare responsabilitate a Alianței este să protejeze și să apere teritoriile și populațiile noastre împotriva unui atac, așa cum prevede Art. 5 al Tratatului de la Washington. Așa cum am afirmat în Declarația Transatlantică pe care am adoptat-o astăzi, ne-am angajat să consolidăm mai departe legătura transatlantică și să asigurăm resursele, capabilitățile și voința politică necesare pentru a ne asigura că Alianța noastră rămâne gata să facă față oricărei provocări. Suntem pregătiți să acționăm împreună și cu hotărâre pentru a apăra libertatea și valorile noastre comune privind libertatea individului, drepturile omului, democrația și statul de drept.

3. Astăzi ne reafirmăm angajamentul de a îndeplini toate cele trei sarcini de bază definite în Conceptul nostru Strategic: apărarea colectivă, managementul crizelor și securitatea prin cooperare. Aici, în Țara Galilor, am adoptat decizii pentru a face față provocărilor de azi și de mâine. Reafirmăm angajamentul nostru ferm pentru apărarea colectivă și pentru garantarea securității și asigurării pentru toți Aliații; ne adaptăm operațiile, inclusiv în Afganistan, luând în considerare progresele obținute și provocările rămase; și ne întărim parteneriatele cu statele și organizațiile din întreaga lume, pentru a construi mai bine securitatea împreună.

4. În fiecare zi, trupele noastre asigură securitatea, care este fundamentul prosperității și modului nostru de viață. Suntem îndatorați tuturor bărbaților și femeilor plini de curaj din statele Aliate și partenere care au servit și servesc în operațiile și misiunile NATO. Le datorăm eternă recunoștință tuturor celor care și-au pierdut viețile sau au fost răniți și ne îndreptăm compasiunea către familiile acestora și către cei dragi.

5. Pentru a ne asigura că Alianța noastră este pregătită să răspundă rapid și ferm la noile provocări de securitate, am aprobat astăzi Planul de acțiune al NATO pentru creșterea nivelului de reacție. Acesta furnizează un pachet coerent și cuprinzător de măsuri necesare pentru a răspunde schimbărilor mediului de securitate atât de la granițele NATO, cât și mai îndepărtate, care reprezintă o preocupare pentru Aliați. El răspunde provocărilor Rusiei și implicațiilor strategice ale acestora. Totodată, răspunde riscurilor și amenințărilor originare din vecinătatea noastră sudică, din Orientul Mijlociu și Nordul Africii. Planul întărește apărarea colectivă a NATO. Întărește, de asemenea, capacitatea noastră de management al crizelor. Planul va contribui la menținerea NATO ca Alianță puternică, pregătită, robustă și reactivă, capabilă să răspundă provocărilor curente și viitoare, de oriunde vor apărea.

6. Elementele Planului includ măsuri care răspund atât necesității continue de asigurare a Aliaților, cât și adaptării posturii militare strategice a Alianței.

7. Măsurile de asigurare includ prezență și activitate militară semnificativă continue, aeriene, terestre și maritime în partea estică a Alianței, ambele pe bază rotațională. Ele vor furniza cerințele de bază pentru asigurare și descurajare și sunt flexibile și măsurabile ca răspuns la situația de securitate în evoluție.

8. Măsurile de adaptare includ componentele necesare pentru a asigura că Alianța poate răspunde pe deplin provocărilor de securitate pe care le poate avea. Vom crește semnificativ capacitatea de răspuns a Forței de Răspuns a NATO (NRF) prin dezvoltarea unor pachete de forțe care vor fi capabile să acționeze rapid și să răspundă la potențiale provocări și amenințări. Ca parte a acestei forțe, noi vom stabili o Grupare Multinațională de Forțe cu un Nivel de Reacție Foarte Ridicat (VHRJTF), ca nouă forță comună Aliată care va putea fi dislocată în câteva zile pentru a răspunde provocărilor ce apar, în special la periferia teritoriului NATO. Această forță va include o componentă terestră cu forțe corespunzătoare aeriene, maritime și de operațiuni speciale disponibile. Nivelul de reacție a elementelor VHRJTF va fi testat prin exerciții derulate la notificări în timp scurt. Noi vom stabili, de asemenea, o prezență adecvată de comandă și control și unii facilitatori de forțe în teren pe teritoriile Aliaților estici, în orice moment, cu contribuții din partea Aliaților pe bază rotațională, concentrate pe scenarii de planificare și exerciții de apărare colectivă. Dacă este necesar, acestea vor facilita totodată întărirea Aliaților de la periferia NATO pentru descurajare și apărare colectivă. Vom spori în continuare capacitatea NATO de a întări rapid și eficient pe Aliații respectivi inclusiv prin pregătirea infrastructurii, pre-poziționarea echipamentelor și mijloacelor de aprovizionare și desemnarea bazelor specifice. Sprijinul adecvat al națiunii gazdă va fi precumpănitor în acest caz. Ne vom asigura, totodată, că forțele noastre Aliate mențin nivelul de reacție adecvat și coerența necesară pentru a desfășura întreaga paletă de misiuni NATO, inclusiv descurajarea agresiunii împotriva Aliaților NATO și demonstrarea pregătirii de a apăra teritoriul NATO. Vom întări Forțele Navale Permanente pentru a avea o mai bună informare situațională maritimă și a derula întregul spectru de operațiuni maritime convenționale.

9. Ne vom asigura ca actuala Structură de Comandă a NATO să se mențină robustă, suplă și capabilă să întreprindă toate elementele de comandă și control eficiente pentru provocări simultane; acest lucru include un focus regional pentru a beneficia de expertiza regională și a crește nivelul de informare situațională. Aliații contributori vor crește nivelul de reacție și capabilitățile Cartierului General al Corpului Multinațional Nord-Est și vor dezvolta, de asemenea, rolul acestuia ca și punct nodal pentru cooperarea regională. Vom dezvolta nivelul de informare strategică și vom acorda o atenție sporită planificării avansate.

10. Vom stabili un program intensificat de exerciții, cu o atenție sporită pentru exercițiile de apărare colectivă, inclusiv exersarea răspunsurilor cuprinzătoare la scenarii complexe de tip civil-militar. Inițiativa Forțelor Conectate (CFI), pe care am agreat-o la Chicago, va fi utilă pentru atingerea coerenței depline a elementelor de instruire și de exercițiu ale Planului de acțiune al Alianței pentru creșterea nivelului de reacție.

11. Dezvoltarea și implementarea măsurilor de adaptare va fi efectuată pe baza evoluțiilor mediului strategic din regiunile ce generează preocupări, inclusiv din periferiile estice și sudice ale Alianței, care vor fi monitorizate îndeaproape, evaluate și pregătite.

12. Am însărcinat miniștrii apărării cu supravegherea implementării rapide a Planului de acțiune al Alianței pentru creșterea nivelului de reacție, care va începe imediat.

13. Vom asigura că NATO este capabilă să abordeze eficient provocările specifice ale amenințărilor războiului hibrid, care implică utilizarea unei game largi de măsuri militare, paramilitare și civile, deschise și sub acoperire, într-o arhitectură cu un grad înalt de integrare. Este esențial ca Alianța să dispună de instrumentele și procedurile necesare pentru a descuraja și a răspunde eficient amenințărilor războiului hibrid, precum și de capacitățile de întărire a forțelor naționale. Aceasta include, de asemenea, dezvoltarea comunicărilor strategice, dezvoltarea scenariilor de exerciții pentru războiul hibrid și întărirea coordonării între NATO și alte organizații, conform deciziilor relevante adoptate, în scopul îmbunătățirii schimbului de informații, procesului de consultare politică și coordonării interne. Considerăm binevenită înființarea unui Centru de Excelență pentru Comunicarea Strategică, acreditat NATO, în Letonia, aceasta fiind o contribuție utilă la eforturile NATO în acest domeniu. Am dispus ca activitatea relativă la războiul hibrid să fie reanalizată pe măsură ce Planul de acțiune al Alianței pentru creșterea nivelului de reacție este implementat.

14. Am convenit să inversăm tendința de scădere a bugetelor apărării, să folosim cu maximă eficiență fondurile noastre și să promovăm o distribuție mai echilibrată a costurilor și responsabilităților. Securitatea și apărarea noastră în întregul lor depind atât de volumul cheltuielilor, cât și de modul în care cheltuim. Investițiile sporite ar trebui direcționate pentru a ne realiza prioritățile în domeniul capabilităților și Aliații trebuie să demonstreze, de asemenea, voința politică de a asigura capabilitățile necesare și de a disloca forțe atunci când este nevoie de acestea. O industrie de apărare puternică la nivelul întregii Alianțe, inclusiv o industrie de apărare mai puternică în Europa și o cooperare sporită în domeniul industriei de apărare în Europa și peste Atlantic, este în continuare esențială pentru asigurarea capabilităților necesare. Eforturile NATO și ale UE de a întări capabilitățile de apărare sunt complementare. Având în vedere actualele angajamente, suntem ghidați de următoarele considerente:

Aliații care respectă în prezent valoarea de referință a NATO de minimum 2% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru cheltuielile pentru apărare își vor fixa ca obiectiv să continue să respecte această valoare. De asemenea, Aliații care cheltuiesc peste 20% din bugetele lor pentru apărare pentru echipamente de importanță majoră, inclusiv pentru activitatea de cercetare și dezvoltare aferentă, vor continua să facă acest lucru.

Aliații a căror cotă actuală din PIB destinată cheltuielilor de apărare este sub acest nivel:

Vor stopa orice declin din sfera cheltuielilor pentru apărare;

Își vor fixa ca obiectiv sporirea cheltuielilor pentru apărare în termeni reali pe măsură ce PIB-ul crește;

Își vor fixa ca obiectiv să avanseze spre asigurarea valorii de referință de 2% într-un interval de un deceniu pentru a-și realiza Capabilitățile Țintă NATO și pentru a elimina neajunsurile NATO în domeniul capabilităților.

Aliații care cheltuiesc în prezent mai puțin de 20% din bugetele lor anuale destinate apărării pentru echipamente de importanță majoră noi, inclusiv pentru activitatea de cercetare și dezvoltare asociată acestora, își vor fixa drept obiectiv ca, într-un deceniu, să-și sporească investițiile anuale la 20% sau mai mult din totalul cheltuielilor pentru apărare.

Toți Aliații:

Se vor asigura că forțelor lor terestre, aeriene și maritime corespund liniilor directoare convenite la nivelul NATO în privința capacității de dislocare și sustenabilității și a altor rezultate cuantificabile convenite;

Se vor asigura că forțele lor armate pot opera împreună în mod real, inclusiv prin implementarea standardelor și doctrinelor convenite la nivelul NATO.

15. Aliații vor analiza anual progresele realizate la nivel național. Acest lucru va fi discutat cu prilejul viitoarelor reuniuni ale miniștrilor apărării și va fi analizat de către șefii de stat și de guvern cu prilejul viitoarelor Summit-uri.

16. Condamnăm în termenii cei mai fermi intervenția militară ilegală și în creștere a Rusiei în Ucraina și cerem Rusiei să oprească și să retragă forțele din interiorul și de-a lungul granițelor Ucrainei. Această violare a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei constituie o încălcare gravă a dreptului internațional și o provocare majoră la adresa securității euro-atlantice. Nu recunoaștem și nu vom recunoaște „anexarea” ilegală și ilegitimă a Crimeei de către Rusia. Cerem ca Rusia să se conformeze dreptului internațional, obligațiilor și responsabilităților sale internaționale; să pună capăt ocupării ilegitime a Crimeei; să se abțină de la acțiuni agresive împotriva Ucrainei; să își retragă trupele; să oprească fluxul de armament, echipament, oameni și bani peste graniță către separatiști și să oprească alimentarea tensiunilor de-a lungul și peste granița ucraineană. Rusia trebuie să își utilizeze influența asupra separatiștilor pentru a de-escalada situația și să întreprindă pași concreți pentru a permite o soluție politică și diplomatică, care să respecte suveranitatea, integritatea teritorială și granițele recunoscute internațional ale Ucrainei.

17. Suntem extrem de îngrijorați că violențele și insecuritatea în regiune cauzate de Rusia și de separatiștii sprijiniți de Rusia conduc la deteriorarea situației umanitare și distrugeri materiale în estul Ucrainei. Suntem îngrijorați de discriminarea la care sunt supuși tătarii originari din Crimeea și alți membri ai comunităților locale din peninsula Crimeea. Cerem ca Rusia să întreprindă măsurile necesare pentru a asigura siguranța, drepturile și libertățile pentru toate persoanele care locuiesc în peninsulă. Această violență și insecuritate au condus și la tragica doborâre a avionului de pasageri Malaysia Airlines MH17, la 17 iulie 2014. Reamintind Rezoluția 2166 a Consiliului de Securitate al ONU, Aliații solicită tuturor statelor și actorilor din regiune să asigure acces imediat, sigur și nerestricționat la locul prăbușirii MH17 pentru a permite reluarea investigației și repatrierea rămășițelor victimelor și bunurilor aparținând acestora, aflate încă la locul prăbușirii. Cei care se fac vinovați, în mod direct sau indirect, de doborârea aeronavei MH17 ar trebui să fie trași la răspundere și aduși în fața justiției cât mai curând posibil.

18. Suntem, de asemenea, îngrijorați de modul repetitiv al Rusiei de nerespectare a dreptului internațional, inclusiv a Cartei ONU; comportamentul său față de Georgia și Republica Moldova; violarea aranjamentelor și angajamentelor fundamentale de securitate europeană, inclusiv cele din Actul Final de la Helsinki; ne-implementarea îndelungată a Tratatului privind Forțele Convenționale în Europa și recurgerea la instrumente militare și de altă natură pentru a-și forța vecinii. Aceasta amenință ordinea internațională bazată pe reguli și constituie o provocare la adresa securității euro-atlantice. În plus, aceste dezvoltări pot avea efecte pe termen lung asupra stabilității în regiunea Mării Negre, care rămâne o componentă importantă a securității euro-atlantice. Acțiunile actuale ale Rusiei contravin principiilor pe care au fost edificate mecanismele de creștere a încrederii în Marea Neagră. Vom continua să sprijinim, după cum va fi cazul, eforturile în plan regional depuse de statele riverane Mării Negre vizând asigurarea securității și stabilității.

19. Atât timp cât Rusia continuă să intervină militar, să înarmeze separatiștii și să alimenteze instabilitatea în Ucraina, vom sprijini sancțiunile impuse de UE, G7 și alții, care reprezintă o componentă esențială a eforturilor internaționale generale menite a răspunde conduitei destabilizatoare a Rusiei, a o determina să de-escaladeze și să ajungă la o soluție politică la criza creată prin acțiunile sale. Printre acestea se numără măsurile luate de Aliați, inclusiv Canada, Norvegia și SUA, precum și deciziile UE de limitare a accesului la piețele de capital pentru instituții financiare de stat din Federația Rusă, de restricționare a comerțului cu armament, de stabilire a unor restricții de export pentru produse cu dublă utilizare cu destinații finale în scop militar, de limitare a accesului Rusiei la tehnologii sensibile din sectoarele de apărare și energetic, și alte măsuri.

20. Aliații au avut deja și vor continua să aibă, pe parcursul activităților în derulare, o discuție strategică referitoare la securitatea euro-atlantică și Rusia. Această discuție constituie baza viziunii NATO asupra modului de abordare și mecanismelor referitoare la raporturile Alianței cu Rusia, în viitor.

21. Timp de mai bine de două decenii, NATO a depus eforturi pentru a edifica un parteneriat cu Rusia, inclusiv prin mecanismul Consiliului NATO-Rusia, bazat pe Actul Fondator NATO-Rusia și Declarația de la Roma. Rusia și-a încălcat angajamentele conținute în acestea, a încălcat și dreptul internațional, înșelând astfel încrederea care a stat la baza cooperării noastre. Deciziile pe care le-am luat la Summit demonstrează respectul nostru pentru arhitectura europeană de securitate bazată pe norme.

22. Continuăm să credem că un parteneriat între NATO și Rusia bazat pe respectarea dreptului internațional ar fi de valoare strategică. Continuăm să aspirăm la o relație de cooperare, constructivă cu Rusia, incluzând măsuri reciproce de creștere a încrederii și transparenței și înțelegere reciprocă crescută a posturii forțelor nucleare non-strategice ale NATO și Rusiei din Europa, bazată pe preocupări și interese de securitate comune, într-o Europă în care fiecare țară este liberă să își aleagă viitorul. Ne exprimăm regretul că, în prezent, nu sunt întrunite condițiile pentru o astfel de relație. Pe cale de consecință, decizia NATO de a suspenda orice cooperare practică civilă și militară între NATO și Rusia rămâne în vigoare. Canalele politice de comunicare rămân, totuși, deschise.

23. Alianța nu dorește confruntarea și nu constituie o amenințare pentru Rusia. Dar nu putem și nu vom face compromisuri în ceea ce privește principiile care stau la baza Alianței noastre și a securității în Europa și America de Nord. NATO este atât transparentă, cât și predictibilă și suntem hotărâți să ne demonstrăm trăinicia și rezistența, așa cum am făcut-o de la înființarea Alianței noastre. Natura relațiilor Alianței cu Rusia și aspirațiile noastre de parteneriat vor depinde de observarea unei schimbări clare și constructive în acțiunile Rusiei, care să demonstreze respectarea dreptului internațional și a obligațiilor și responsabilităților sale internaționale.

24. O Ucraină independentă, suverană și stabilă, angajată ferm spre democrație și statul de drept, este esențială pentru securitatea euro-atlantică. În această perioadă când securitatea Ucrainei este subminată, Alianța continuă să sprijine pe deplin suveranitatea, independența și integritatea teritorială ale Ucrainei în cadrul granițelor ei recunoscute internațional. Sprijinul larg pentru Rezoluția Adunării Generale a Națiunilor Unite 68/262 privind integritatea teritorială a Ucrainei demonstrează respingerea pe plan internațional a «anexării» ilegale și ilegitime a Crimeei de către Rusia. Suntem extrem de preocupați de continuarea escaladării acțiunilor agresive în estul Ucrainei. Vedem o campanie concertată de violență a Rusiei și a separatiștilor sprijiniți de Rusia, cu scopul destabilizării Ucrainei ca stat suveran.

25. Elogiem poporul Ucrainei pentru angajamentul său față de libertate și democrație și pentru hotărârea de a-și decide propriul viitor și cursul politicii externe fără interferențe din exterior. Salutăm desfășurarea de alegeri prezidențiale libere și corecte la 25 mai 2014, în condiții dificile, și semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană la 27 iunie 2014, care demonstrează consolidarea democrației în Ucraina și aspirația europeană a Ucrainei. În acest context, așteptăm cu nerăbdare alegerile pentru Rada Supremă, din octombrie 2014.

26. Încurajăm Ucraina să promoveze în continuare un proces politic inclusiv, bazat pe valori democratice și respectarea drepturilor omului, a minorităților și a statului de drept. Salutăm Planul de Pace al Președintelui Porosenko și chemăm toate părțile să-și îndeplinească angajamentele, inclusiv pe acelea făcute la Geneva și Berlin. Chemăm Rusia să se angajeze într-un dialog constructiv cu guvernul ucrainean. Sprijinim activ eforturile diplomatice în curs către o soluție politică sustenabilă a conflictului, care respectă suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor ei recunoscute internațional.

27. Elogiem și sprijinim pe deplin acțiunile altor organizații internaționale care contribuie la de-escaladare și caută o soluție pașnică la criză, în special acțiunile OSCE și ale Uniunii Europene. Salutăm desfășurarea rapidă a Misiunii Speciale de Monitorizare a OSCE, care trebuie să poată opera fără piedici și să aibă acces la toate regiunile Ucrainei pentru a-și îndeplini mandatul. Salutăm, de asemenea, decizia Uniunii Europene de a lansa o misiune sub egida Politicii de Securitate și Apărare Comune pentru a sprijini Ucraina în domeniul reformei sectorului civil de securitate, inclusiv poliție și stat de drept.

28. Recunoscând dreptul Ucrainei de a restabili pacea și ordinea și de a-și apăra poporul și teritoriul, încurajăm Forțele Armate și serviciile de securitate ucrainene să continue să exercite maximă reținere în operația lor aflată în derulare, astfel încât să evite producerea de victime în rândul populației civile locale.

29. Ucraina este un partener de durată și special al Alianței. În contextul reuniunii noastre de aici, din Țara Galilor, ne-am întâlnit cu Președintele Poroshenko și am adoptat o Declarație comună. Apreciem, în mod deosebit, contribuțiile trecute și prezente ale Ucrainei la toate operațiile Aliate curente, precum și pe cele la Forța de Răspuns NATO. Încurajăm și vom continua să sprijinim implementarea de către Ucraina a reformelor ample, prin Programul Național Anual, în cadrul Parteneriatului nostru Distinctiv. Am inițiat eforturi suplimentare pentru a sprijini reforma și transformarea sectoarelor de securitate și apărare și pentru a promova o interoperabilitate mai mare între forțele Ucrainei și cele ale NATO. Aceste eforturi sunt destinate să consolideze abilitatea Ucrainei de a-și furniza propria securitate. Salutăm participarea Ucrainei la Inițiativa privind Consolidarea Interoperabilității cu state partenere NATO și interesul Ucrainei față de oportunitățile consolidate din cadrul Inițiativei, și așteptăm cu interes viitoarea participare a Ucrainei.

30. Ocuparea nelegitimă, de către Rusia, a Crimeei și intervenția militară în estul Ucrainei au generat preocupări legitime multor parteneri ai NATO din Europa de Est. Aliații vor continua să sprijine dreptul partenerilor de a face alegeri independente și suverane de politică externă și de securitate, fără presiune sau coerciție externe. Aliații rămân, totodată, angajați în sprijinul lor pentru integritatea teritorială, independența și suveranitatea Armeniei, Azerbaidjanului, Georgiei și Republicii Moldova.

31. În acest context, vom continua să sprijinim eforturile pentru soluționarea pașnică a conflictelor din Caucazul de Sud, precum și din Republica Moldova, pe baza principiilor și normelor de drept internațional, a Cartei ONU și Actului Final de la Helsinki. Persistența acestor conflicte prelungite continuă să fie o chestiune de preocupare deosebită, care subminează oportunitățile cetățenilor din regiune de a-și atinge potențialul deplin ca membri ai comunității euro-atlantice. Cerem tuturor părților să se angajeze constructiv și cu voință politică întărită în soluționarea pașnică a conflictelor, în cadrul formatelor de negociere stabilite.

32. Suntem deosebit de preocupați de instabilitatea în creștere și multiplicarea amenințărilor transnaționale și multi-dimensionale în regiunea Orientului Mijlociu și a Nordului Africii. Aceste amenințări afectează direct securitatea locuitorilor din zonă, ca și pe a noastră. De aceea, subliniem nevoia de calmare și încetare a violențelor. Continuăm să sprijinim aspirațiile legitime ale popoarelor din această regiune de pace, securitate, democrație, justiție, prosperitate și pentru păstrarea propriilor lor identități. Vom continua să monitorizăm cu atenție situația și să explorăm opțiunile pentru o posibilă asistență pe care NATO o poate furniza în sprijinul eforturilor bilaterale și internaționale de promovare a stabilității și să contribuim la oferirea unui răspuns la intensificarea crizelor în zonă și la amenințările din regiunea Orientului Mijlociu.

33. Așa-numitul «Stat Islamic în Irak și Levant» (ISIL) reprezintă o amenințare gravă pentru popoarele irakian și sirian, pentru întreaga regiune extinsă și pentru națiunile noastre. Suntem revoltați față de recentele atacuri barbare ale ISIL asupra populației civile, în particular de direcționarea deliberată și sistematică a atacurilor asupra unor întregi grupuri etnice și comunități religioase. Condamnăm cu deosebită fermitate acțiunile violente și lașe ale ISIL. Dacă securitatea oricărui Aliat este în pericol, nu vom ezita să luăm toate măsurile necesare de asigurare a apărării noastre colective. Deteriorarea rapidă a situației de securitate din Irak și extinderea amenințării reprezentate de către ISIL subliniază necesitatea unei soluții politice bazate pe un guvern irakian cu caracter incluziv, cu reprezentarea tuturor componentelor sectare. În plus, în lumina consecințelor umanitare dramatice ale crizei și a repercusiunilor asupra securității și stabilității regionale, mai mulți Aliați au furnizat deja și oferă și în prezent asistență de securitate și umanitară Irakului, pe baze bilaterale.

34. Reafirmăm angajamentul continuu al NATO pentru parteneriatul NATO – Irak, prin care vom revitaliza efortul nostru de a ajuta Irakul în crearea unor forțe de securitate mai eficiente. Acest parteneriat cuprinde, în cadrul Programului de Parteneriat și Cooperare Individual existent, cooperarea în domenii precum: dialog politic; educație și formare; reacție la terorism; construcția instituțiilor de apărare; securitatea frontierelor; și strategii de comunicare. Aliații și partenerii ar trebui să continue să sprijine coordonarea asistenței umanitare pentru Irak prin canale adecvate. Salutăm rolul pe care Centrul de Coordonare Euro-Atlantic pentru Răspuns la Dezastre îl joacă. Am convenit, de asemenea, că NATO va ajuta la coordonarea între Aliați și parteneri a asistenței de securitate pentru sprijinirea Irakului; acest sprijin ar putea include și ajutor în coordonarea furnizării transportului pentru oferirea asistenței. Dacă guvernul Irakului va formula o solicitare, NATO va fi gata să evalueze măsuri în cadrul Inițiativei NATO de Construire a Capacității de Apărare și a Aspectelor de Securitate Conexe, urmărind lansarea unui astfel de efort în viitorul apropiat. NATO va sprijini eforturile bilaterale curente ale Aliaților și Partenerilor prin solicitarea și coordonarea, pe baze voluntare, a activelor din sfera de informații, de supraveghere și de recunoaștere. În plus, Aliații vor urmări să crească nivelul colaborării în ceea ce privește schimbul de informații referitor la luptătorii străini care revin în țările de origine.

35. Continuăm să urmărim cu serioasă îngrijorare criza în curs de desfășurare în Siria. Condamnăm în termenii cei mai fermi campania de violență a regimului Assad împotriva poporului sirian, care a produs haosul din prezent și devastarea din această țară. Solicităm guvernului sirian să respecte pe deplin prevederile tuturor Rezoluțiilor relevante ale Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite și să se angajeze imediat într-un proces de tranziție politică autentică în conformitate cu Comunicatul de la Geneva din 30 iunie 2012. Credem că o tranziție politică negociată este esențială pentru a pune capăt vărsării de sânge. Subliniem rolul important al opoziției moderate în protejarea comunităților în fața amenințărilor atât ale tiraniei regimului sirian, cât și ale extremismului ISIL. Mai mult de trei ani de lupte au avut consecințe umanitare dramatice și un impact în creștere la adresa securității statelor din regiune. În ciuda unor posibile efecte de destabilizare a economiilor și societăților, Turcia, stat membru NATO, și Iordania, partenerul nostru regional, precum și statul vecin Liban, găzduiesc cu generozitate milioane de refugiați și strămutați sirieni. Desfășurarea rachetelor Patriot pentru apărarea populației și teritoriului Turciei este o dovadă puternică a determinării și a capacității NATO de a apăra și de a descuraja orice potențială amenințare împotriva vreunui Aliat.

36. Salutăm finalizarea cu succes a Misiunii Comune a Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) / Organizației Națiunilor Unite și a Aliaților de îndepărtare și eliminare a armelor chimice declarate de Siria, așa cum s-a solicitat prin Rezoluția nr.2118 a Consiliului de Securitate al ONU și prin deciziile Consiliului Executiv OIAC. Aliații NATO au avut un rol cheie în asigurarea acestui succes, precum și în distrugerea materialelor chimice însele. Rămânem serios îngrijorați de apariția, în continuare, a informațiilor privind folosirea agenților chimici ca arme în Siria. Douăsprezece facilități de producere a armelor chimice sunt în așteptarea distrugerii și rămân întrebări privind caracterul complet și exactitatea declarației Siriei privind armele chimice. Somăm guvernul Assad să răspundă tuturor întrebărilor în suspensie privind declarația sa față de OIAC, să abordeze toate problemele rămase și să ia măsuri pentru asigurarea conformării depline cu obligațiile sale din Convenția Armelor Chimice (CAC), Rezoluția CSONU 2118 și deciziile Consiliului Executiv al OIAC.

37. ISIL, prin recentul avans în Irak, a devenit o amenințare transnațională. Regimul Assad a contribuit la emergența ISIL în Siria și la expansiunea sa în afara teritoriului sirian. Prezența ISIL atât în Siria, cât și în Irak este o amenințare la adresa stabilității regionale. A devenit un obstacol cheie la reglementarea politică în Siria și un risc serios la stabilitatea și integritatea teritorială a Irakului. Popoarele sirian și irakian și celelalte din regiune au nevoie de sprijinul comunității internaționale pentru contracararea acestei amenințări. Este nevoie de o abordare internațională coordonată.

38. Suntem profund îngrijorați de violențele în curs și deteriorarea situației de securitate din Libia, care amenință să submineze obiectivele pentru care poporul libian a suferit atât de mult și care reprezintă o amenințare pentru regiunea extinsă. Îndemnăm toate părțile să înceteze violențele și să se angajeze fără întârziere în eforturi constructive cu scopul de a promova un dialog politic incluziv în interesul poporului libian, ca parte a procesului democratic. Recunoscând rolul central al ONU în coordonarea eforturilor internaționale în Libia, sprijinim puternic eforturile continue ale Misiunii de Sprijin a ONU în Libia (UNSMIL) pentru realizarea unei încetări imediate a focului, pentru reducerea tensiunilor și pentru a contribui la reconcilierea națională. Operațiunea noastră Unified Protector a demonstrat determinarea NATO, împreună cu partenerii arabi regionali, de a proteja poporul libian. În baza deciziei NATO din octombrie 2013, ca urmare a solicitării autorităților libiene, continuăm să fim pregătiți să sprijinim Libia cu consiliere privind construcția instituțiilor de securitate și pentru dezvoltarea unui parteneriat de durată, care ar putea conduce la statutul de membru al Libiei în Dialogul Mediteranean, care ar fi cadrul normal pentru cooperarea noastră.

39. Deși în Mali a fost restabilită ordinea constituțională, recunoaștem că terorismul și traficul ilegal de arme, droguri și persoane din regiunea Sahel-Sahara amenință securitatea regională și propria noastră securitate. Salutăm eforturile ONU și subliniem importanța unui angajament ferm al comunității internaționale pentru abordarea provocărilor complexe de securitate și politice din această regiune. În acest sens, salutăm strategiile cuprinzătoare cu privire la Sahel ale Uniunii Africane și Uniunii Europene. Salutăm, de asemenea, și angajamentul militar robust și credibil al aliaților în regiunea Sahel-Sahara, care contribuie la reafirmarea suveranității și integrității teritoriale ale respectivelor state africane și la securitatea Alianței. NATO este pregătită să exploreze, la cererea statelor interesate, cum poate contribui la abordarea acestor provocări, în deplină coordonare cu ONU, UE și eforturile regionale și bilaterale.

40. În regiunea de importanță strategică a Balcanilor de Vest, valorile democratice, statul de drept și relațiile de bună vecinătate continuă să joace un rol major în menținerea păcii și stabilității durabile. Alianța rămâne puternic angajată în consolidarea stabilității și securității regiunii și va continua să sprijine în mod activ aspirațiile de integrare euro-atlantică ale statelor din zonă. Aliații și partenerii lor din Balcanii de Vest contribuie activ la menținerea păcii regionale și internaționale, inclusiv prin intermediul formatelor de cooperare regională.

Apreciem progresul Serbiei în construirea unui parteneriat mai solid cu NATO și încurajăm Belgradul să continue eforturile în această direcție. De asemenea, apreciem progresul realizat în Kosovo și încurajăm continuarea eforturilor în vederea consolidării instituțiilor democratice și a domniei legii într-un Kosovo multi-etnic. Alegerile parlamentare din 8 iunie 2014 s-au desfășurat în mare parte conform standardelor internaționale, reprezentând, în același timp, o piatră de hotar. Așteptăm cu încredere formarea rapidă a unui guvern reprezentativ și inclusiv, capabil să continue dialogul Belgrad – Priștina facilitat de UE. Apreciem îmbunătățirea situației de securitate și progresul realizat în cadrul dialogului. Salutăm angajamentul ambelor părți față de acordul Belgrad – Priștina din 19 aprilie 2013 și încurajăm continuarea eforturilor în vederea implementării integrale a acestui acord.

41. Ne-am întâlnit ieri într-o reuniune extinsă privind Afganistanul și, împreună cu partenerii noștri din Forța Internațională de Securitate și Asistență (ISAF), am adoptat o Declarație a Summit­-ului din Țara Galilor privind Afganistanul.

42. Timp de peste un deceniu, Aliații NATO și statele partenere din întreaga lume au fost alături de Afganistan în cea mai mare operație din istoria Alianței. Acest efort fără precedent a întărit securitatea globală și a contribuit la asigurarea unui viitor mai bun pentru bărbații, femeile și copiii afgani. Ne exprimăm recunoștința față de personalul afgan și internațional care și-a dat viața ori a fost rănit în acest efort.

43. Odată cu încheierea ISAF în decembrie 2014, natura și întinderea angajamentului nostru față de Afganistan se vor modifica. Avem în vedere trei tipuri de activități, care vor fi complementare și se vor susține reciproc: pe termen scurt, Aliații NATO și statele partenere sunt gata să continue instruirea, consilierea și sprijinirea Forțelor Naționale Afgane de Securitate (ANSF) după 2014 prin intermediul misiunii Resolute Support, care nu va îndeplini sarcini de luptă; pe termen mediu, ne reafirmăm angajamentul de a contribui la susținerea financiară a ANSF; pe termen lung, rămânem deciși să întărim parteneriatul NATO cu Afganistanul. Ne bizuim pe angajamentul și cooperarea Afganistanului.

44. Recunoaștem importanța distinctă a dezvoltării cooperării regionale și a relațiilor de bună vecinătate pentru securitatea și stabilitatea Afganistanului. Rămânem hotărâți să sprijinim poporul afgan în efortul de a edifica o țară stabilă, suverană, democratică și unitară, în care prevalează statul de drept și buna guvernare, în care sunt pe deplin protejate drepturile omului, în mod special drepturile femeilor, inclusiv participarea deplină a acestora la procesul decizional, precum și drepturile copiilor. În activitatea noastră, alături de Guvernul Afganistanului și întreaga comunitate internațională, ne menținem obiectivul de a nu mai fi amenințați vreodată de teroriști aflați în Afganistan. Angajamentul nostru față de Afganistan va continua.

45. Salutăm Forța Kosovo (KFOR) pentru rezultatele obținute de-a lungul celor peste 15 ani, în îndeplinirea mandatului său, conform Rezoluției Consiliului de Securitate al ONU 1244. KFOR va continua să contribuie la asigurarea unui mediu de securitate sigur și stabil și a libertății de mișcare în Kosovo în strânsă cooperare cu autoritățile din Kosovo și cu Uniunea Europeană, așa cum a fost deja convenit. KFOR va continua, de asemenea, să sprijine dezvoltarea unui Kosovo multi-etnic, pașnic și stabil. Alianța va continua să ofere asistență Forței de Securitate Kosovo pe teren și va evalua în permanență caracterul/natura unui (eventual) sprijin suplimentar pentru aceasta.

46. Vom continua să menținem o prezență a KFOR robustă și credibilă pentru a-și îndeplini mandatul. O îmbunătățire durabilă a situației de securitate și implementarea cu succes a acordurilor convenite în dialogul facilitat de UE între Belgrad și Priștina, vor permite NATO să analizeze o posibilă modificare a prezenței sale în teren. Orice reducere a trupelor sale va fi analizată în funcție de repere și indicatori clari și va fi decisă în funcție de condițiile din teren, și nu în funcție de un anumit calendar.

47. Operația Active Endeavour din Marea Mediterană va continua să se adapteze pentru a face față riscurilor de securitate într-o zonă de interes strategic pentru Alianță. Pirateria din Somalia nu a fost eradicată. NATO a contribuit la o reducere constantă a activității de piraterie în largul coastei somaleze prin intermediul Operației Ocean Shield, în coordonare cu alți actori internaționali relevanți, inclusiv UE și alte state, potrivit deciziilor relevante adoptate. Am convenit să continuăm implicarea NATO în combaterea pirateriei în largul coastei somaleze până la sfârșitul anului 2016, prin optimizarea utilizării infrastructurii NATO. Ambele operații contribuie la consolidarea capacității de supraveghere maritimă a Alianței, a interoperabilității și a implicării partenerilor.

48. Responsabilitatea cea mai importantă a Alianței este de a proteja și apăra teritoriile și populațiile noastre împotriva atacurilor, după cum este specificat în articolul 5 al Tratatului de la Washington. Nimeni nu trebuie să pună la îndoială hotărârea NATO de a acționa în cazul în care securitatea unuia dintre Aliați ar fi amenințată. NATO va menține întreaga gamă de capabilități necesare pentru descurajarea și apărarea împotriva oricărei amenințări la adresa siguranței și securității populațiilor noastre, oriunde o astfel de amenințare ar apărea.

49. Descurajarea, bazată pe un mix relevant de capabilități nucleare, convenționale și de apărare balistică, rămâne un element central al strategiei noastre generale.

50. Atâta timp cât armele nucleare există, NATO va rămâne o alianță nucleară. Forțele nucleare strategice ale Alianței, în special cele ale Statelor Unite, reprezintă garanția supremă pentru securitatea Aliaților. Forțele nucleare independente ale Marii Britanii și Franței au un rol de descurajare particular și contribuie la capacitatea generală de descurajare și la securitatea Alianței. Circumstanțele în care ar putea fi necesară analizarea folosirii armelor nucleare sunt extrem de îndepărtate.

51. Forțele convenționale ale Aliaților reprezintă o contribuție esențială la capacitatea de descurajare împotriva unei game largi de amenințări. Acestea contribuie la oferirea unei asigurări vizibile a coeziunii Alianței, precum și la evidențierea capacității și angajamentului Alianței de a răspunde preocupărilor de securitate ale fiecărui Aliat.

52. Apărarea antirachetă joacă un rol complementar rolului armelor nucleare în vederea descurajării; nu reprezintă un înlocuitor pentru acestea. Această capabilitate are exclusiv un scop defensiv.

53. Controlul armamentelor, dezarmarea și neproliferarea continuă să joace un rol important în asigurarea obiectivelor de securitate ale Alianței. Atât succesele, cât și eșecurile înregistrate în aceste domenii pot avea un impact direct asupra nivelului de amenințări perceput de către NATO. În acest context, este deosebit de importantă respectarea angajamentelor asumate în baza prevederilor tratatelor din domeniul dezarmării și neproliferării, inclusiv Tratatul privind forțele nucleare cu rază medie de acțiune (Tratatul INF), care este un element important al securității euro-atlantice. În acest sens, Aliații cer Federației Ruse să mențină viabilitatea Tratatului privind forțele nucleare cu rază medie de acțiune, prin asigurarea respectului deplin și verificabil al prevederilor acestuia.

54. Amenințarea proliferării rachetelor balistice la adresa populațiilor, teritoriului și forțelor europene ale NATO continuă să crească, iar apărarea antirachetă constituie o componentă a unui răspuns mai amplu pentru contracararea acesteia. La Summit-ul de la Lisabona, în 2010, am decis să dezvoltăm capabilitatea NATO de apărare împotriva rachetelor balistice (BMD) pentru a îndeplini sarcina noastră principală de apărare colectivă. Apărarea antirachetă va deveni parte integrală a posturii de apărare generale a Alianței și va contribui la indivizibilitatea securității Alianței.

55. Obiectivul acestei capabilități este de a furniza acoperire deplină și protecție pentru toate populațiile, teritoriul și forțele europene ale NATO împotriva amenințărilor crescânde generate de proliferarea rachetelor balistice, având la bază principiile indivizibilității securității Aliaților și solidarității NATO, distribuirii echitabile a riscurilor și sarcinilor, precum și provocării rezonabile, luând în considerare nivelul amenințării, disponibilitatea și fezabilitatea tehnică potrivit celor mai recente evaluări comune ale amenințării, agreate de Alianță. Dacă eforturile internaționale vor reduce amenințările generate de proliferarea rachetelor balistice, capabilitatea NATO de apărare antirachetă se va adapta corespunzător.

56. La Summit-ul de la Chicago din 2012, am declarat atingerea Capabilității NATO BMD interimare ca prim pas relevant din punct de vedere operațional, care oferă maximum de acoperire, corespunzător mijloacelor disponibile, pentru protecția populațiilor, teritoriului și forțelor europene Aliate din sud împotriva unui atac cu rachete balistice. Capabilitatea NATO BMD interimară este aptă din punct de vedere operațional.

57. Astăzi, remarcăm cu satisfacție că dislocarea Aegis Ashore la Deveselu, România respectă calendarul pentru a fi finalizată la orizontul anului 2015. Aegis Ashore va fi pusă la dispoziția NATO și va furniza o creștere semnificativă a capabilității NATO BMD. Totodată, remarcăm cu satisfacție dislocarea avansată a navelor Aegis cu capabilități BMD la Rota, Spania. Pe fondul Capabilității interimare, nave Aegis cu capabilități BMD vor putea fi puse suplimentar la dispoziția NATO.

58. Astăzi, remarcăm cu satisfacție că au fost oferite contribuții naționale voluntare suplimentare, iar un număr de Aliați dezvoltă, inclusiv prin cooperare multinațională, sau achiziționează capabilități BMD adiționale, care ar putea fi puse la dispoziția Alianței. Obiectivul nostru rămâne să furnizăm Alianței o capabilitate NATO BMD operațională care să furnizeze acoperire deplină și protecție pentru toate populațiile, teritoriul și forțele europene ale NATO, bazate pe contribuții naționale voluntare, inclusiv pe senzori și interceptori finanțați prin resurse naționale, pe aranjamente de găzduire și pe extinderea Capabilității Stratificate de Apărare Antirachetă în Teatrele de Operații (ALTBMD). Doar sistemele de comandă și control ale ALTBMD și extinderea lor la apărarea teritoriului sunt eligibile pentru finanțarea din fonduri comune.

59. Remarcăm potențialele oportunități de cooperare în domeniul apărării antirachetă și încurajăm Aliații să exploreze posibilitatea de a oferi contribuții naționale voluntare suplimentare, inclusiv prin cooperare multinațională, pentru a furniza capabilități relevante și de a utiliza sinergii potențiale pentru planificarea, dezvoltarea, achiziționarea și dislocarea lor. Totodată, remarcăm că BMD este vizată de două proiecte de Apărare Inteligentă.

60. Similar tuturor operațiunilor NATO, va fi asigurat controlul politic deplin al Aliaților asupra acțiunilor militare întreprinse conform acestei capabilități. În acest scop, vom continua să aprofundăm controlul politic al NATO BMD pe măsură ce capabilitatea se dezvoltă. Apreciem finalizarea analizei Alianței asupra aranjamentelor necesare pentru capabilitatea interimară NATO BMD și remarcăm că Alianța va fi pregătită să utilizeze contribuții Aliate suplimentare pe măsură ce acestea vor fi puse la dispoziția Alianței. Dispunem totodată Consiliului să urmărească regulat implementarea capabilității NATO BMD, inclusiv înaintea reuniunilor ministeriale de externe și de apărare, și să elaboreze un raport cuprinzător asupra progreselor înregistrate și problemelor ce necesită atenție pentru dezvoltarea sa viitoare, până la următorul Summit.

61. Rămânem pregătiți să colaborăm cu state terțe, de la caz la caz, pentru a crește ransparența și încrederea și pentru a spori eficiența apărării antirachetă. Au fost întreprinși pași inițiali care ar putea conduce la diferite forme de cooperare cu state terțe în domeniul apărării antirachetă. La fel ca la Chicago în 2012, reafirmăm că apărarea antirachetă a NATO nu este îndreptată împotriva Rusiei și nu va submina capabilitățile strategice de descurajare ale Rusiei. Apărarea antirachetă a NATO este proiectată să apere împotriva potențialelor amenințări venind din afara spațiului Euro-Atlantic.

62. Alianța reafirmă angajamentul său de lungă durată în domeniul controlului armamentelor, ca element cheie al securității euro-atlantice, și subliniază importanța implementării depline și a respectării angajamentelor, pentru restabilirea încrederii. Activitatea militară unilaterală a Rusiei în și în jurul Ucrainei a subminat pacea, securitatea și stabilitatea în regiune; respectarea selectivă a prevederilor Documentului Viena și Tratatului Cer Deschis, precum și refuzul de a pune în aplicare Tratatul privind Forțele Convenționale în Europa (CFE), au erodat impactul pozitiv al acestor instrumente de control al armamentelor. Aliații fac un apel la Federația Rusă să respecte pe deplin aceste angajamente. Aliații sunt hotărâți să mențină, să întărească și să modernizeze regimul de control al armamentelor convenționale în Europa, pe baza principiilor fundamentale și a angajamentelor, inclusiv reciprocitate, transparență și consimțământul statului gazdă.

63. La ultimul nostru Summit de la Chicago ne-am stabilit obiectivul ambițios de a realiza Forțele NATO 2020: moderne, forțe strâns conectate echipate, pregătite, instruite și comandate astfel încât să fie în măsură să îndeplinească Nivelul de Ambiție NATO și în acest mod să poată opera împreună și cu partenerii în orice mediu. Considerăm că obiectivul rămâne valid și reafirmăm angajamentul nostru de a-l îndeplini. Planul de Acțiune al Alianței pentru creșterea nivelului de reacție completează și întărește Forțele NATO 2020 prin îmbunătățirea gradului nostru de pregătire și reacție, în ansamblu.

64. NATO are nevoie, acum mai mult ca niciodată, de forțe moderne, robuste și capabile la un nivel ridicat de pregătire, în aer, la sol și pe mare, astfel încât să facă față provocărilor curente și viitoare. Suntem hotărâți să continuăm să întărim capabilitățile noastre. Astfel, astăzi am agreat Pachetul referitor la Planificarea Apărării cu o serie de priorități, precum întărirea și consolidarea pregătirii și exercițiilor; comanda și controlul, inclusiv pentru solicitările de operațiuni aeriene; informații, supraveghere și recunoaștere; capacitățile NATO de apărarea antirachetă, în concordanță cu deciziile luate la Summit-urile din 2010 de la Lisabona și din 2012 de la Chicago, inclusiv contribuțiile naționale voluntare; apărarea cibernetică; precum și îmbunătățirea solidității și pregătirii forțelor noastre terestre atât pentru apărarea colectivă, cât și pentru răspunsul la crize. Îndeplinirea acestor priorități va crește capabilitățile colective ale Alianței și va pregăti mai bine NATO să facă față amenințărilor și provocărilor curente și viitoare. Am convenit acest Pachet pentru a orienta investițiile noastre în domeniul apărării și a îmbunătăți capacitățile de care Aliații dispun la nivel național. În acest context, capacitățile aeriene întrunite necesită atenție pe termen lung.

65. Vom continua să punem accentul pe cooperarea multinațională. Ca urmare a inițiativei Sistemului Întrunit de Intelligence, Supraveghere și Recunoaștere (JISR) lansată la Summit-ul nostru de Chicago, suntem în grafic pentru a furniza o capacitate operațională inițială de sprijinire a operațiilor NATO și a rotațiilor Forței de Răspuns a NATO, începând cu 2016. În acest context, notăm progresul în dezvoltarea sistemului de Supraveghere Terestră al Alianței care va deveni disponibil pentru dislocare operațională în 2017. În plus, Sistemul Aeropurtat de Avertizare Timpurie și Control al NATO va continua să fie modernizat pentru a-și menține deplina capacitate operațională. JISR este un exemplu al avantajelor derivate din cooperarea multinațională în dezvoltarea capacităților și utilizarea acestora între Aliați, care permit beneficii semnificative în plan operațional și la capitolul costuri. Pe aceeași linie, o serie de Aliați au înființat un grup multinațional de utilizatori dedicat sistemului aerian pilotat de la distanță MQ-9, în special în vederea dezvoltării interoperabilității și reducerii costurilor totale.

66. Similar, subliniem că, de la momentul lansării inițiativei Apărării Inteligente la Summit-ul nostru de la Chicago, un număr din ce în ce mai mare de proiecte multinaționale au fost înființate pentru a ajuta Aliații să armonizeze cerințele, să pună în comun resursele și să obțină beneficii tangibile în materie de eficacitate operațională, precum și în ce privește eficiența costurilor. Construim pe aceste baze pozitive, în special pentru a aborda cerințele prioritare ale Alianței în materie de capacități. În mod concret, două grupuri de Aliați au hotărât să lucreze asupra, respectiv la sporirea disponibilității Munițiilor de Înaltă Precizie și la furnizarea unei capabilități privind o bază aeriană dislocabilă și au semnat Scrisori de Intenție în acest sens. Alte două grupuri de Aliați au decis să creeze proiecte concrete pentru ameliorarea schimburilor de informații din domeniul JISR în operații și Sistemul de Apărare Antirachetă, inclusiv în ce privește pregătirea navală.

67. Astăzi, am andosat de asemenea Conceptul Națiunilor-Cadru. Acesta se concentrează pe grupuri de Aliați care lucrează în format multinațional pentru dezvoltarea în comun de forțe și capacități necesare Alianțe, facilitate de o națiune cadru. Implementarea acestuia va contribui la echiparea Alianței cu seturi de forțe și capacități coerente, în mod special în Europa. V ajuta la demonstrarea de către Aliații europeni a disponibilității de a face mai mult pentru securitatea noastră comună și, de asemenea, de a ameliora balanța furnizării de capacități între SUA și Aliații europeni precum și între Aliații europeni înșiși. Pentru a implementa acest concept, astăzi, un grup de zece Aliați, având Gemania ca națiune cadru și axându-se pe dezvoltarea de capacități, s-a angajat, prin intermediul unei scrisori comune, să lucreze în mod sistematic împreună să aprofundeze și să intensifice cooperarea pe termen lung, pentru a crea, în diferite configurații, un număr de proiecte multinaționale care să abordeze domenii prioritare ale Alianței vizând un spectru larg de capacități. Aliații se vor concentra inițial pe crearea de seturi coerente de capacități în domeniile suportului logistic, protecției chimice, biologice, radiologice și nucleare; executarea focului de la sol, din aer și din mare; și cartiere generale mobile. Alt grup de șapte Aliați, având Marea Britanie drept națiune cadru, a convenit astăzi să creeze Forța Expediționară Întrunită (JEF), o forță dislocabilă rapid, capabilă să conducă întregul spectru de operații, de mare intensitate. JEF va facilita dislocarea eficientă a capacităților și unităților militare existente și în curs de formare. În plus, un grup de șase națiuni, având Italia drept națiune cadru și în baza legăturilor regionale, se va concentra pe ameliorarea unui număr de capacități Aliate din domenii precum stabilizarea și reconstrucția, furnizarea de facilitatori, ameliorarea modului de utilizare a formațiunilor terestre și comandă și control. Sunt în curs de dezvoltare și alte grupări în conformitate cu Conceptul Națiunilor-Cadru.

68. Doi Aliați și-au anunțat intenția de creare a unei Forțe Expediționare Întrunite Combinate, care va fi operațională în 2016 și va fi disponibilă pentru întreg spectrul de operații, inclusiv cele de mare intensitate.

69. Continuăm să construim pe experiența câștigată în operații recente și să ne îmbunătățim interoperabilitate prin Inițiativa Forțelor Conectate (CFI). Astăzi, am andosat un pachet substanțial aferent CFI care urmărește șase rezultate concrete, inclusiv exercițiul de mare vizibilitate Trident Juncture 2015, cu 25.000 de trupe, ce va fi găzduit de Spania, Portugalia și Italia; un program de exerciții mai amplu și mai intens începând cu 2016; și un cartier general dislocabil pentru Comandamentul Componentei de Operații Speciale. Ca o componentă cheie în furnizare Forțelor NATO 2020, Inițiativa Forțelor Conectate ia în considerare întreaga paletă de misiuni, inclusiv cele mai solicitante, demonstrând astfel coeziune constantă și determinarea Alianței. Furnizează structura pentru ca Aliații să se pregătească și să exerseze de o manieră coerentă; întărește întreaga paletă a instruirii multinaționale și multiarme; promovează interoperabilitatea, inclusiv cu partenerii; și fructifică progresele în domeniul tehnologiei, cum ar fi cadrul Federativ al Interconectării Misiunilor, care va spori schimbul de informații în cadrul Alianței și cu partenerii în sprijinul pregătirii, exercițiilor și operațiilor.

70. În acest context, NATO va continua să lucreze îndeaproape cu UE, după cum s-a stabilit, pentru a se asigura că inițiativele noastre Smart Defence și Pooling and Sharing sunt complementare și se întăresc reciproc și sprijină dezvoltarea de capacități și interoperabilitatea în scopul evitării duplicărilor și maximizării eficienței la capitolul costuri. Salutăm eforturile națiunilor NATO și statelor membre UE, în special în domeniile transportului strategic și realimentării în zbor, sprijinului medical, supravegherii maritime, comunicațiilor satelitare și formării, precum și eforturile mai multor națiuni în sfera sistemelor aeriene pilotate de la distanță. Salutăm, de asemenea, eforturile naționale în aceste domenii precum și în altele depuse de Aliații europeni și parteneri, care vor fi benefice ambelor organizații. Succesul eforturilor noastre va continua să depindă de transparența reciprocă și deschiderea dintre cele două organizații. Încurajăm utilizarea cât mai extinsă a mecanismelor NATO-UE existente în acest scop.

71. Importanța economică și geopolitică a domeniului maritim în secolul 21 continuă să crească. NATO trebuie să se adapteze unui mediu de securitate maritim complex, mai aglomerat, cu dezvoltare rapidă și impredictibilitate sporită. Acest aspect necesită o întărire a capabilităților maritime ale Alianței, care nu ar trebui privite separat, ci ca parte integrală a instrumentelor NATO în vederea prezervării intereselor Alianței. Prin urmare, vom continua să intensificăm și să extindem implementarea Strategiei Maritime Aliate, consolidând mai departe eficiența Alianței în domeniul maritim și contribuțiile sale în ceea ce privește descurajarea și apărarea colectivă, managementul crizelor, securitatea prin cooperare și securitatea maritimă. Vom revigora Forțele Navale Permanente ale NATO prin flexibilizarea procesului de generare a forței și duratei contribuțiilor naționale, astfel încât acestea să nu mai fie utilizate pentru operațiuni îndelungate sau cu sarcini mai reduse ca profil. În plus, vom consolida educația și instruirea acestora, valoarea exercițiului, în special la nivelele superioare. Vom încerca să identificăm modalități de creștere suplimentară a eficienței întregului spectru de capabilități maritime ale Alianței. Implementarea Strategiei Maritime Aliate are în vedere elemente importante precum: o coordonare mai mare, cooperare și complementaritate între organizațiile internaționale relevante, inclusiv UE, potrivit deciziilor relevante adoptate, precum și cooperarea cu statele partenere și non-partenere. Apreciem adoptarea Strategiei de Securitate Maritimă a UE în iunie 2014, care va aduce contribuții potențiale la securitatea tuturor Aliaților.

72. În timp ce Alianța privește spre viitor, atacurile și amenințările cibernetice vor continua să devină din ce în ce mai frecvente, sofisticate și potențial dăunătoare. Pentru a face față acestei provocări continue, am andosat documentul Politica întărită în domeniul apărării cibernetice, care contribuie la îndeplinirea sarcinilor principale ale Alianței. Documentul reafirmă principiile indivizibilității securității Aliaților, precum și ale prevenției, detectării, rezistenței, recuperării și apărării. Reamintește faptul că responsabilitatea fundamentală a NATO în domeniul apărării cibernetice este de a-și apăra propriile rețele, precum și faptul că asistența către Aliați trebuie acordată în concordanță cu spiritul solidarității, cu sublinierea responsabilității Aliaților de a-și dezvolta capacitățile relevante în vederea protejării rețelelor naționale. De asemenea, documentul menționează faptul că dreptul internațional, inclusiv dreptul internațional umanitar și Carta ONU, se aplică în domeniul cibernetic. Atacurile cibernetice pot atinge un nivel care să amenințe prosperitatea, securitatea și stabilitatea națională și Euro-atlantică.

…pana la 114 puncte…

In Ţara Galilor s-a desfasurat cel mai important summit NATO din ultimii 25 de ani.

60 de şefi de stat şi de guvern au stabilit un plan pe termen lung privind întărirea forţelor Alianţei în estul Europei.
Republica Moldova participă, în premieră, la o astfel de reuniune.

Numeroşi analişti politici spun că este momentul în care NATO trebuie să schimbe ordinea priorităţilor şi modul în care reacţionează într-o situaţie de criză.

Decizii majore pe fondul conflictelor din Ucraina, Irak, Siria şi Libia.

http://www.reporterntv.ro/stire/incepe-summitul-nato-vor-fi-luate-decizii-importante-in-contextul-crizei-din-ucraina

http://www.presidency.ro/

 

“Războiul hibrid”

02 Sep

NATO a denumit aceasta forma de conflict “razboi hibrid” – o notiune care se refera la o arie extinsa de actiuni ostile, in care forta militara reprezinta doar o mica parte, si care sunt executate in concertare, ca parte a unei strategii flexibile, cu obiective pe termen lung.

Evident, cea mai lucida expunere a conceptului apartine unui rus. In februarie 2013, Valery Gherasimov, proaspat numit sef al statului major al fortelor armate rusesti, semna un articol in revista specializata pe probleme de aparare VPK.

Razboiul si pacea, scria atunci Gherasimov, in cuvinte care acum pot parea profetice, dupa cum noteaza FT, devin notiuni ale caror granite sunt din ce in ce mai estompate.

“Metodele conflictului” s-au schimbat si implica acum “recursul masiv la masuri politice, economice, informationale, umanitare si alte masuri ne-militare”, scria acesta. Toate acesta pot fi suplimentate prin consolidarea populatiei locale ca o a “Cincea coloana” si prin forte armate sub acoperire.

Gherasimov l-a citat pe teoreticianul militar sovietic Gheorgii Isserson: mobilizarea nu intervine atunci cand este declarat razboiul, ci, “neobservata, intervine mult inainte de asta”.

Atacurile cibernetice, un preambul

In prezent, serviciile secrete occidentale au putine indoieli legate de faptul ca implicarea Rusiei in problemele interne ale Ucrainei a inceput cu ani in urma. Din 2010, de exemplu, sistemul ucrainean de computere a devenit tinta unui malware cunoscut sub numele de Snake.

Aceste infectii, care au afectat zeci de sisteme diplomatice si guvernamentale, reprezinta un instrument puternic de spionaj care a oferit persoanelor din spate acces fara ingradiri la secretele Kievului.

Alte parghii de forta au fost folosite la scena deschisa de ani de zile: Rusia a folosit gazoductele ca un instrument de presiune foarte puternic asupra liderilor politici ucraineni cel putin din 2008.

Odata cu alungarea, in februarie, a lui Viktor Ianukovici, Rusia a trecut la o faza mai aplicata a doctrinei Gherasimov. Nu exista nicio indoiala ca Rusia a aprovizionat separatistii rebeli din estul Ucrainei cu un arsenal vast de armament greu: de la tancuri si artilerie pana la sisteme anti-racheta sofisticate similare celui care a doborat zborul Malaysia Airlines MH17.

In Crimeea, Kremlinul a dispus mii de echipe spetsnaz, fara insemne distinctive, iar in estul Ucrainei agentii sai lucreaza pe scara larga.

“Cred ca, de cele mai multe ori, lumea nu-si da seama ce incalcare enorma a dreptului international a fost comisa”, spune Jonathan Eyal, director la Royal United Services Institute, think-tank londonez specializat pe probleme militare.

“Am petrecut aproape 200 de ani definind reguli despre conflicte. A trimite soldati fara insemne (…) a nega existenta lor fara nicio clipire de ochi si sa spui ca oricine poate cumpara o uniforma de la piata – si o luna mai tarziu sa ii decorezi cu medalii – ar trebui sa mergem mult inapoi in istorie pentru a ajunge la ceva similar”.

Multe dintre tacticile de acoperire folosite in acest razboi hibrid sunt departe de a fi noi. “Jumatate din istoria razboiului e de acest gen”, afirma Anthony Cordesman, fost director de informatii la Pentagon si director de strategii la think-tankul CSIS din Washington. Ce este nou, insa, este modul global in care astfel de tactici sunt folosite si modernizarea suferita.

Serviciile specializate ale Vestului sunt ingrijorate de scara la care a ajuns campania de dezinformare a Rusiei, atat in interior, cat si in exterior. Controlul Kremlinului asupra mass-mediei rusesti a fost intotdeauna puternic, dar, de la criza ucraineana, gradul de control a devenit “stupefiant”.

“Criza nu este legata de Ucraina”, noteaza Eyal. “Criza este despre status quo-ul la finalul Razboiului Rece”.

Motivul pentru care actiunea Rusiei a starnit atat de multe controverse este legat de faptul ca multi decidenti din vest se tem de repetarea acestor tactici pe taramul european. Evident, pentru guvernele baltice din estul Europei problema este reala.

Rusia are un istoric indelungat in obstructionarea comertului din Lituania, spre exemplu. In tarile baltice, Rusia isi intensifica presiunile politice si sociale. “Creaza enclave psihologice in tarile baltice”, argumenteaza Eyal.

In Bulgaria, s-a descoperit ca Gazprom dicta noi legi oficialilor din sistemul energetic de la Sofia.

Guvernul bulgar este cel mai corupt din Europa, concluziona un raport al Comisiei Europene din acest an. Mai multe agentii europene de informatii, printre care si germanii de la BND, si-au exprimat temerea ca sistemul politic din Bulgaria este compromis de grupari criminale cu legaturi cu Rusia si de agentiile de informatii ale Moscovei.

“Ursul energetic” este o arma de spionaj descoperita de analisti anul acesta si care ar fi infectat zeci de sisteme industriale de control din infrastructura europeana energetica. Tintele includ energia regenerabila precum turbinele sau fabricile de biomasa si este raspandit in toata Europa.

Acest virus poate monitoriza consumul de energie in timp real si poate dezactiva sistemele infectate. Cine controleaza acest “urs energetic” poate afecta serios sectorul energetic european. Un oficial occidental de rang inalt, cu atributii in securitate, a precizat ca e clar cine controleaza aceasta arma: Rusia.

Coruptia, protectia mediului si cumpararea politicienilor

Anders Fogh Rasmussen, secretarul general al NATO, avertizase in iunie ca Rusia finanteaza in secret grupuri de protectie a mediului pentru a lupta impotriva raspandirii exploatarii gazelor de sist in Europa, cu scopul de a mentine dependenta fata de Mosciva. Greenpeace a respins acuzatiile, un purtator de cuvant al grupului intrebandu-se “ce se fumeaza oare la cartierul general al NATO”.

Dar multi membri ai comunitatii de informatii din Europa iau in serios afirmatiile lui Rasmussen.

“Ceea ce am vazut in Ucraina este o parte a unui proces mult mai amplu despre care majoritatea oamenilor din vest nu are inca nicio idee”, crede Chris Donnelly, fondator al Institute for Statecraft, un think-tank.

Fost ofiter de informatii al armatei, Donnelly si-a petrecut zece ani conducand Centrul de studii sovietice al academiei militare britanice Sandhurst si 13 ani pe postul de consilier special al secretarului genarl al NATO.

“Formele acoperite ale puterii pe care Rusia o foloseste nu sunt doar militare”, spune el. “In primul rand, sunt banii. Cumpara membri ai parlamentelor in calitate de consultanti. Cumpara companii. Cumpara City of London. Cumpara persoane fizice: bancheri care au slujbe la Moscova si se trezesc compromisi, santajati cand revin in Occident. In al doilea rand, e coruptia. Multor guverne din lume nu le place ca ajutorul oferit este insotit de conditii. Rusia este bucuroasa sa mituiasca si foloseste criminalitatea organizata ca un instrument”.

Acesta afirma, de asemenea, ca Moscova se pricepe mai bine la spionaj – nu doar munca traditionala sub acoperire ci si la “analiza standard a surselor deschise la modul in care Vestul a uitat sa o faca”. Razboiul hibrid este poate un termen gresit, spune Donnelly. “Este o hiper-competitie”, considera acesta.

Cand Gerhard Schroder, fostul cancelar german, a participat la ziua de nastere a lui Putin, in aprilie, la cateva saptamani dupa anexarea Crimeii, acest lucru a constituit un exemplu clar al modului in care Rusia a curtat elita politica germana in efortul de a neutraliza antagonismul german fata de Kremlin, afirma Donnelly, iar Germania a fost unul dintre cei mai reluctanti membri ai UE in impunerea de sanctiuni economice fata de Rusia.

Acest lucru arata nivelul profund de penetrare al establishment-ului european realizat de Rusia in ultimii ani.

“Nu este ceva ce va urma. Suntem deja acolo”, sustine Donnelly.

Securitatea, in cautarea unor noi forme de descurajare

Rusia ar putea fi principalul exponent al razboiului hibrid, dar si alte state au resursele si vointa necesara la dispozitie, de asemenea. Combinatia de competitie pentru resurse, tensiuni geostrategice si imensa diaspora de care dispune China face din regiunea Marii Chinei de Sud un butoi cu pulbere. “Daca as fi Singapore, Australia, Vietnam, as studia toate acestea foarte atent”, a declarat un analist militar european, citat de FT.

Si in Orientul Mijlociu, cu tensiunile sale interetnice si confesionale, modelul razboiului hibrid ar putea prolifera.

Iran a investit sume enorme in dezvoltarea de capacitati de atac cibernetic. Dispune de enorme resurse energetice iar mass media este controlata ferm. Daca negocierile pe dosarul nuclear se incheie cu succes pana la finele acestui an, readucand tara in cadrul comunitatii economice internationale, un efect neasteptat ar putea fi o expansiune a utilizarii razboiului hibrid de catre Teheran, ca o noua parghie politica regionala.

“Trebuie sa incepem sa gandim despre securitate intr-un mod mult mai sofisticat si intr-o maniera mult mai cuprinzatoare”, spune Robin Niblett, director la Chatham House, indicand chestiuni precum politicile, cetatenia, corporatiile multinationale, pietele energetice si ale criminalitatii ca fiind noile granite strategice.

Intr-o lume a hiper-competitiei, a razboiului hibrid sau a conflictelor neliniare, “trebuie sa gasim noi forme de descurajare”, incheie Niblett.

http://www.hotnews.ro/stiri-international-18014446-este-razboiul-hibrid-dus-rusia-ucraina-cum-fost-pregatit-zece-ani-sub-ochii-permisivi-occidentului.htm

Imperiul Tarist a intarit sistemul de informatii propriu cu pamanteni.
Cel Sovietic l+a desavarsit avand, in anul 1989, circa 1.000.000 de persoane agreate la Kremlin.
Acum,in era digitala totul este cladit in favoarea ei prin sisteme complexe de manipulare si dezinformare crunta.

 

Un nou stat?

31 Aug

Crearea unui stat trebuie abordata in discutiile privind incheierea conflictului din estul Ucrainei, a declarat duminica presedintele rus Vladimir Putin, evocand pentru prima data un astfel de statut pentru regiunile unde fortele guvernamentale ucrainene se confrunta si rebelii prorusi, transmite AFP.

“Trebuie sa incepem imediat discutii substantiale (…) asupra unor chestiuni privind organizarea politica a societatii si crearea unui stat pentru sud-estul Ucrainei, pentru a proteja interesele legitime ale persoanelor care traiesc acolo”, a declarat presedintele Putin intr-o emisiune televizata, citat de presa rusa.

Pana acum, Rusia ceruse doar ca regiunile orientale ale Ucrainei, majoritar rusofone, sa beneficieze de autonomie intr-un sistem federal mia putin centralizat.

In cadrul emisiunii inregistrate vineri si difuzate duminica, Vladimir Putin nu s-a referit la amenintarile occidentale privind noi sanctiuni contra Rusiei, acuzata de interventie militara in Ucraina.

Reuniti sambata la Bruxelles, liderii UE au acordat Rusiei o saptamana pentru a-si schimba pozitia, amenintand cu sanctiuni extinse.

Liderul de la Kremlin a estimat insa ca Occidentul este responsabil pentru criza ucraineana pentru ca a sustinut miscarea de conteztare care a dus, in februarie, la “o lovitura de stat” contra presedintelui prorus de la acea vreme Viktor Ianukovich, fara sa se gandeasca ca va urma un conflict.

“Ar fi trebuit sa stie ca Rusia nu poate sa stea deoparte cand oamenii sunt omorati”,a precizat Putin, adaugand ca nu vorbeste de “statul rus, ci de poporul rus”.

Moscova a negat pana acum ca ar fi trimis soldati in Ucraina pentru a sustine rebeliuunea prorusa din sud-estul tarii.

http://www.hotnews.ro/stiri-international-18006828-vladimir-putin-vorbeste-premiera-crearea-unui-stat-estul-ucrainei.htm

Avem a ne teme?
DA.
Monstruozitatea nu este din a cere ci din a nu face mai nimic sa nu dai cutezanta unora pentru asemenea dorinta stalinista!!

Unde sunt aparatorii ordinii mondiale?
Unde este ONU?
Unde sunt principiile si drepturile popoarelor independente?
Unde este dreptatea?
desigur la cei care au puterea, NU?