RSS
 

“Războiul hibrid”

02 Sep

NATO a denumit aceasta forma de conflict “razboi hibrid” – o notiune care se refera la o arie extinsa de actiuni ostile, in care forta militara reprezinta doar o mica parte, si care sunt executate in concertare, ca parte a unei strategii flexibile, cu obiective pe termen lung.

Evident, cea mai lucida expunere a conceptului apartine unui rus. In februarie 2013, Valery Gherasimov, proaspat numit sef al statului major al fortelor armate rusesti, semna un articol in revista specializata pe probleme de aparare VPK.

Razboiul si pacea, scria atunci Gherasimov, in cuvinte care acum pot parea profetice, dupa cum noteaza FT, devin notiuni ale caror granite sunt din ce in ce mai estompate.

“Metodele conflictului” s-au schimbat si implica acum “recursul masiv la masuri politice, economice, informationale, umanitare si alte masuri ne-militare”, scria acesta. Toate acesta pot fi suplimentate prin consolidarea populatiei locale ca o a “Cincea coloana” si prin forte armate sub acoperire.

Gherasimov l-a citat pe teoreticianul militar sovietic Gheorgii Isserson: mobilizarea nu intervine atunci cand este declarat razboiul, ci, “neobservata, intervine mult inainte de asta”.

Atacurile cibernetice, un preambul

In prezent, serviciile secrete occidentale au putine indoieli legate de faptul ca implicarea Rusiei in problemele interne ale Ucrainei a inceput cu ani in urma. Din 2010, de exemplu, sistemul ucrainean de computere a devenit tinta unui malware cunoscut sub numele de Snake.

Aceste infectii, care au afectat zeci de sisteme diplomatice si guvernamentale, reprezinta un instrument puternic de spionaj care a oferit persoanelor din spate acces fara ingradiri la secretele Kievului.

Alte parghii de forta au fost folosite la scena deschisa de ani de zile: Rusia a folosit gazoductele ca un instrument de presiune foarte puternic asupra liderilor politici ucraineni cel putin din 2008.

Odata cu alungarea, in februarie, a lui Viktor Ianukovici, Rusia a trecut la o faza mai aplicata a doctrinei Gherasimov. Nu exista nicio indoiala ca Rusia a aprovizionat separatistii rebeli din estul Ucrainei cu un arsenal vast de armament greu: de la tancuri si artilerie pana la sisteme anti-racheta sofisticate similare celui care a doborat zborul Malaysia Airlines MH17.

In Crimeea, Kremlinul a dispus mii de echipe spetsnaz, fara insemne distinctive, iar in estul Ucrainei agentii sai lucreaza pe scara larga.

“Cred ca, de cele mai multe ori, lumea nu-si da seama ce incalcare enorma a dreptului international a fost comisa”, spune Jonathan Eyal, director la Royal United Services Institute, think-tank londonez specializat pe probleme militare.

“Am petrecut aproape 200 de ani definind reguli despre conflicte. A trimite soldati fara insemne (…) a nega existenta lor fara nicio clipire de ochi si sa spui ca oricine poate cumpara o uniforma de la piata – si o luna mai tarziu sa ii decorezi cu medalii – ar trebui sa mergem mult inapoi in istorie pentru a ajunge la ceva similar”.

Multe dintre tacticile de acoperire folosite in acest razboi hibrid sunt departe de a fi noi. “Jumatate din istoria razboiului e de acest gen”, afirma Anthony Cordesman, fost director de informatii la Pentagon si director de strategii la think-tankul CSIS din Washington. Ce este nou, insa, este modul global in care astfel de tactici sunt folosite si modernizarea suferita.

Serviciile specializate ale Vestului sunt ingrijorate de scara la care a ajuns campania de dezinformare a Rusiei, atat in interior, cat si in exterior. Controlul Kremlinului asupra mass-mediei rusesti a fost intotdeauna puternic, dar, de la criza ucraineana, gradul de control a devenit “stupefiant”.

“Criza nu este legata de Ucraina”, noteaza Eyal. “Criza este despre status quo-ul la finalul Razboiului Rece”.

Motivul pentru care actiunea Rusiei a starnit atat de multe controverse este legat de faptul ca multi decidenti din vest se tem de repetarea acestor tactici pe taramul european. Evident, pentru guvernele baltice din estul Europei problema este reala.

Rusia are un istoric indelungat in obstructionarea comertului din Lituania, spre exemplu. In tarile baltice, Rusia isi intensifica presiunile politice si sociale. “Creaza enclave psihologice in tarile baltice”, argumenteaza Eyal.

In Bulgaria, s-a descoperit ca Gazprom dicta noi legi oficialilor din sistemul energetic de la Sofia.

Guvernul bulgar este cel mai corupt din Europa, concluziona un raport al Comisiei Europene din acest an. Mai multe agentii europene de informatii, printre care si germanii de la BND, si-au exprimat temerea ca sistemul politic din Bulgaria este compromis de grupari criminale cu legaturi cu Rusia si de agentiile de informatii ale Moscovei.

“Ursul energetic” este o arma de spionaj descoperita de analisti anul acesta si care ar fi infectat zeci de sisteme industriale de control din infrastructura europeana energetica. Tintele includ energia regenerabila precum turbinele sau fabricile de biomasa si este raspandit in toata Europa.

Acest virus poate monitoriza consumul de energie in timp real si poate dezactiva sistemele infectate. Cine controleaza acest “urs energetic” poate afecta serios sectorul energetic european. Un oficial occidental de rang inalt, cu atributii in securitate, a precizat ca e clar cine controleaza aceasta arma: Rusia.

Coruptia, protectia mediului si cumpararea politicienilor

Anders Fogh Rasmussen, secretarul general al NATO, avertizase in iunie ca Rusia finanteaza in secret grupuri de protectie a mediului pentru a lupta impotriva raspandirii exploatarii gazelor de sist in Europa, cu scopul de a mentine dependenta fata de Mosciva. Greenpeace a respins acuzatiile, un purtator de cuvant al grupului intrebandu-se “ce se fumeaza oare la cartierul general al NATO”.

Dar multi membri ai comunitatii de informatii din Europa iau in serios afirmatiile lui Rasmussen.

“Ceea ce am vazut in Ucraina este o parte a unui proces mult mai amplu despre care majoritatea oamenilor din vest nu are inca nicio idee”, crede Chris Donnelly, fondator al Institute for Statecraft, un think-tank.

Fost ofiter de informatii al armatei, Donnelly si-a petrecut zece ani conducand Centrul de studii sovietice al academiei militare britanice Sandhurst si 13 ani pe postul de consilier special al secretarului genarl al NATO.

“Formele acoperite ale puterii pe care Rusia o foloseste nu sunt doar militare”, spune el. “In primul rand, sunt banii. Cumpara membri ai parlamentelor in calitate de consultanti. Cumpara companii. Cumpara City of London. Cumpara persoane fizice: bancheri care au slujbe la Moscova si se trezesc compromisi, santajati cand revin in Occident. In al doilea rand, e coruptia. Multor guverne din lume nu le place ca ajutorul oferit este insotit de conditii. Rusia este bucuroasa sa mituiasca si foloseste criminalitatea organizata ca un instrument”.

Acesta afirma, de asemenea, ca Moscova se pricepe mai bine la spionaj – nu doar munca traditionala sub acoperire ci si la “analiza standard a surselor deschise la modul in care Vestul a uitat sa o faca”. Razboiul hibrid este poate un termen gresit, spune Donnelly. “Este o hiper-competitie”, considera acesta.

Cand Gerhard Schroder, fostul cancelar german, a participat la ziua de nastere a lui Putin, in aprilie, la cateva saptamani dupa anexarea Crimeii, acest lucru a constituit un exemplu clar al modului in care Rusia a curtat elita politica germana in efortul de a neutraliza antagonismul german fata de Kremlin, afirma Donnelly, iar Germania a fost unul dintre cei mai reluctanti membri ai UE in impunerea de sanctiuni economice fata de Rusia.

Acest lucru arata nivelul profund de penetrare al establishment-ului european realizat de Rusia in ultimii ani.

“Nu este ceva ce va urma. Suntem deja acolo”, sustine Donnelly.

Securitatea, in cautarea unor noi forme de descurajare

Rusia ar putea fi principalul exponent al razboiului hibrid, dar si alte state au resursele si vointa necesara la dispozitie, de asemenea. Combinatia de competitie pentru resurse, tensiuni geostrategice si imensa diaspora de care dispune China face din regiunea Marii Chinei de Sud un butoi cu pulbere. “Daca as fi Singapore, Australia, Vietnam, as studia toate acestea foarte atent”, a declarat un analist militar european, citat de FT.

Si in Orientul Mijlociu, cu tensiunile sale interetnice si confesionale, modelul razboiului hibrid ar putea prolifera.

Iran a investit sume enorme in dezvoltarea de capacitati de atac cibernetic. Dispune de enorme resurse energetice iar mass media este controlata ferm. Daca negocierile pe dosarul nuclear se incheie cu succes pana la finele acestui an, readucand tara in cadrul comunitatii economice internationale, un efect neasteptat ar putea fi o expansiune a utilizarii razboiului hibrid de catre Teheran, ca o noua parghie politica regionala.

“Trebuie sa incepem sa gandim despre securitate intr-un mod mult mai sofisticat si intr-o maniera mult mai cuprinzatoare”, spune Robin Niblett, director la Chatham House, indicand chestiuni precum politicile, cetatenia, corporatiile multinationale, pietele energetice si ale criminalitatii ca fiind noile granite strategice.

Intr-o lume a hiper-competitiei, a razboiului hibrid sau a conflictelor neliniare, “trebuie sa gasim noi forme de descurajare”, incheie Niblett.

http://www.hotnews.ro/stiri-international-18014446-este-razboiul-hibrid-dus-rusia-ucraina-cum-fost-pregatit-zece-ani-sub-ochii-permisivi-occidentului.htm

Imperiul Tarist a intarit sistemul de informatii propriu cu pamanteni.
Cel Sovietic l+a desavarsit avand, in anul 1989, circa 1.000.000 de persoane agreate la Kremlin.
Acum,in era digitala totul este cladit in favoarea ei prin sisteme complexe de manipulare si dezinformare crunta.

 

Leave a Reply