RSS
 

„Lanțul slăbiciunilor”?

09 Ian

Lucrurile încep de la înscrierea la școală și la grădiniță: până s-a introdus procedura electronică în 2012 totul era arbitrar. Dacă o școală era căutată șansa la înscriere era direct proporțională cu șpaga. La grădiniță era dezastru: locuri insuficiente deci intrarea pe bază de șpagă. Acum sistemul de înscriere electronică este „virusat” de zecile de vize de flotant ilegale pe care nu le verifică nimeni (asta e treaba poliției) și nu le denunță niciun părinte.

Imediat intrați în școală, părinților li se cere să cotizeze la: „fondul clasei”, „fondul școlii”, bani de curățenie, caiete/rechizite, evident cumpărate de la o anume sursă, clar indicată.

Se continuă cu concursuri și paraconcursuri (nu mă refer aici la olimpiade), toate, evident plătite. Și inutile. Părinții însă, pe principiul „nu-mi pot lăsa copilul să fie singurul care să nu participe la concurs” cotizează, află că odrasla e geniu (toți copiii iau cel puțin „mențiune” la concursurile astea) și… mergem mai departe.

Vin tot felul de idei: poze în rochițe de prințesă, brelocuri cu poza copilului, felicitări cu copilul, calendar cu copilul, etc, vârâte pe gâtul părinților.

Summa cum laude se acordă pentru after-school. Mulți dascăli predau și la after-school-uri private. Nimic rău cu asta. E însă ceva profund rău cu faptul că accesul la o anumită școală și clasă se face numai dacă, la pachet, copilul este înscris și la after-school-ul acelui profesor.

Înspre finalul ciclului gimnazial și în liceu intră în funcțiune sistemul meditațiilor ca o condiție pentru o notă mai mare. Alt șantaj emoțional, alți bani, altă distracție.

Citiţi mai mult:http://www.evz.ro/detalii/stiri/revolutia-parintilor-1076024.

 
 

Leave a Reply