RSS
 

Încremenirea sobornicităţii!

20 Oct

“Sa ne iubim unul pe altul, ca intr-un gand sa marturisim”

“Am vazut Lumina cea adevarata! Am primit Duhul Cel ceresc! Am aflat credinta cea adevarata! Nedespartitei Sfintei Treimi inchinandu-ne, ca Aceasta ne-a mantuit pe noi” .

Texte din timpul sfintei liturghi ortodoxe, cântate de preot.

Înălţător, nu ?

Dumitru Stăniloae:

“In acest sens, sobornicitatea poate fi, de asemenea, exprimata ca si comuniune. Sobornicitatea nu e unitate pur si simplu; e un anumit fel de unitate. Este unitatea unui intreg in care partile constitutive nu sunt distincte, nu e o unitate a unui grup care e tinut impreuna printr-o comanda exterioara, sau formata dintr-o uniune de entitati uniforme existand una langa alta. Sobornicitatea nu e nimic din toate acestea. Este distincta de-o unire nediferentiata prin faptul ca e o unire de un anumit fel, o unitate a comuniunii… Unitatea comuniunii e singura unitate care e conforma cu demnitatea persoanelor cuprinse in uniune. E singura uniune care nu subordoneaza o persoana alteia sau in care institutia nu e conceputa ca ceva extern sau superior sau represiv pentru persoanele implicate in ea” .

http://www.crestinortodox.ro/dogmatica/dogma/eclesiologie-euharistica-sobornicitate-deschisa-68974.html

Nevoia omului, reală şi cu putinţă de a fi satisfăcută, trebuie înţeleasă de Biserică, prin slujitorii ei, trebuie aflată prin spovedanie sau prin mărturisire şi trebuie căutată calea rezolvării ei imediate.

Suntem încremeniţi în proiect şi în dogme şi, cred, nu mai vedem oamenii reali, vii, cu durerile ducerii crucii proprii spre Înalt.

Solidaritatea între semeni este virtute înaltă şi pe cale de a nu o mai întâlni împrejurul nostru.

BOR nu ne dă exemplul yilnic de ajutorare a semenilor, de întovărăşire cu bolnavul, trupesc sau sufletesc, cu jertfa lui, cu umilintele lui, cu frământările lui.

Soborul de suflete devine inert, mort în proiect şi necesara povară de a fi OM alături de ceilalţi încetează de a ne întări, de a ne uni, de a ne consolida în rostul jertfirii noastre spre Întruparea Binelui general în societatea tuturor.

Ne demonizăm fără de răspuns uman, ne judecăm fara de lege sufletească, ne omorâm credinţa pentru meschine virtuţi administrative şi încetăm de a mai fi Duh, Flacără, Înalt!

Educaţia firii lasă de dorit şi exemplele cele îndestulătoare de fapte tind să devină rarităţi şi poate unicate de fapte bune.

 

Leave a Reply