RSS
 

Archive for iunie, 2013

Multumesc, MUNTENEGRU !

25 Iun

De duminica ma tot infior la drama pe care o suporta cei 47 de romani care erau turisti in circuit si se aflau pe plaiurile Muntenegrului!

Sunt clipe de cosmar din care vedem sigur cat de trecatori suntem si ce mandat de vremelnicie avem pe aici!

Unii, mai multi, parca 29, au scapat de raul suprem; altii, 18, sunt spre ceruri, intro intalnire tainica cu cel care ne da intarea in lumea Lui.

ce doresc a scrie cu ale mele limitate forte este marea SOLIDARITATE umana pe care muntenegrenii au dovedit-o fata de semenii lor, fata de clipa neagra care s-a abatut spre cetatenii nostri nevinovati.\

Am avut lacrimi de tristete la moartea acestor nefericiti plini de ghinion si lacrimi la miile de gesturi care se simt, care se vad, care se arata firesti, de omenie, de apropiere, de a te ajuta cu ceva de care poate depinde o viata, un destin, un suflet.

Cu sutele, oamenii de acolo au stat la coada sa doneze sange pentru cei care aveau nevoi, cu zecile si-au riscat vietile intrand in prapastia neagra sa scoata viii, sa aduca speranta, sa dea o mana de sprijin celor care erau vremelnic neputinciosi.

Acte omenesti simple, normale, firesti dar ele fiind intro vreme de haos si dezastru moral aproape ca le percepi ca nastrusnicii, ca exceptii si ca acte de eroism.

Au toata stima mea pentru mobilizarea acestei tarisoare mici si puternice pentru a pune plapandul sau umar la ajutorarea unor frati romani.

Autoritatile au intervenit cum nu credeam vreodata ca ar putea sa o faca, s-au silit sa dea sprijinul lor unor semeni apropiati, dar la mare necaz si intristare.

Jos palaria si plecaciune fara de margini pentru tot acest popor!

Iubesc fratii cand sunt frati si oamenii de omenie , dar stau si ma intreb daca acestea erau petrecute intro alta zona cum ar fi fost, din cele apropiate noua? Poate mai bine, poate mai rau!!

Si ale noastre autoritati s-au intrecut pe sine si au dau dovada de responsabilitate si solidaritate1

Parca asa ma simt mandru ca sunt roman, ca are cineva grija de mine, chiar daca la mare necaz!!!

As dori celor cere ne conduc sa vada ca raul acesta este urias in Neamul nostru , ca suntem mai toti pe prapastie, ca tara nu produce, ca noi nu muncim zi de zi si ceas de ceas pentru bucuria noastra si fericirea tuturor, ca mai nimeni nu-i satisfacut de ceea ce primeste in raport cu ceea ce face, ca stimularea celor cu initiativa e mica, ca alterarea valorilor deschise, democratice este vizibila etc.

Poate pentru cei putini si mai mult de 19 milioane o sa se miste tot asa de exemplar si o sa aduca o VIZIUNE strategica de munca, munca si bogatie pentru fiecare.

altfel , stanga nu-i diferita de dreapta si …

Celor raniti, Dumnezeu sa va apere si sa va insanatositi repede!
Muntenegreni aveti tot onorul, stima si plecaciunea mea!

 

Nastrusnicie

23 Iun

Oamenii de stiinta japonezi asteapta sa primeasca aprobarea, in circa un an de zile, pentru a creste organe umane in animale pe care apoi sa le transplanteze la oameni. O comisie de cercetatori si experti juridici numiti de guvern a redactat o recomandare ce va alcatui baza unor noi indicatii referitoare la cercetarea in domeniul embrionilor din Japonia, cea mai avansata din lume la acest capitol.

In Japonia exista sustinere pentru cercetari care au fost respinse in alte state, scrie Daily Telegraph. Oamenii de stiinta au in plan introducerea unei celule stem umane in embrionul unui animal – cel mai probabil un porc – pentru a crea ceea ce se numeste “embrion himeric”, ce poate fi implantat in uterul unui animal.

Pe masura ce organismul animalului se maturizeaza, celula se va dezvolta intr-un organ uman perfect, un rinichi sau chiar o inima.

“Aceasta recomandare este un pas inainte extrem de important si ne-a luat trei ani sa ajungem aici”, a declarat profesorul Hiromitsu Nakauchi, seful centrului pentru biologia celulelor stem si medicina regenerativa din cadrul Universitatii din Tokyo.

Echipa condusa de el a reusit sa injecteze celule stem de la sobolani in embrionii unor soareci modificati genetic.

In prezent, reglementarile din Japonia permit cercetatorilor sa dezvolte embrioni himerici in laborator pentru maximum 14 zile, insa urmatorul stadiu – implantarea intr-un animal – este inca interzisa.

De indata ce guvernul va modifica reglementarile, un proces ce urmeaza sa dureze 12 luni, profesorul estimeaza ca primul porc ce va purta un organ uman poate fi produce “destul de repede, pentru ca tehnica a fost deja pusa la punct”.

Cercetatorii intentioneaza ca initial sa creeze un porc cu un pancreas uman, intrucat este un organ destul de simplu de realizat, iar perfectarea acestei tehnici ar putea ajuta milioane de oameni cu diabet.

Rinichii si inima vor fi mult mai greu de creat, insa este posibil, potrivit cercetatorului. El spera ca organele sa fie folosite chiar in 5 ani de zile si ca, la un moment dat, sa poate creste mai multe organe umane intr-un singur animal.

http://www.telegraph.co.uk/science/science-news/10132347/Human-organs-could-be-grown-in-animals-within-a-year.html

http://medlive.hotnews.ro/organele-umane-ar-putea-fi-crescute-in-animale-si-apoi-transplantate-la-oameni-cercetatori-japonezi.html

orice am zice , este o nastrusnicie!!
ea daca devine realitate inseamna ca lucrurile scapa de sub un control moral!!

 

Litecoin

16 Iun

Piata monedelor virtuale are o noua vedeta, Litecoin, care atrage atentia investitorilor si incepe sa fie preferata monedei Bitcoin, fiind la fel de sigura, dar mai usor de folosit.

Cele doua monede virtuale sunt similare, fiind descentralizate, ceea ce inseamna ca nu au legatura in niciun fel cu nicio banca mare, fiind independente. Iar, spre deosebire de dolari, de exemplu, Bitcoin si Litecoin vor ajunge, la un moment dat, la o anumita suma finita, unde vor si ramane, fara sa existe fluctuatii in furnizare.

Astfel, circulatia Bitcoin va fi limitata la 21 de milioane de unitati, iar a Litecoin la 84 de milioane.

Litecoin, noua vedeta pe aceasta piata, poate fi considerata in raport cu Bitcoin cum este argintul fata de aur: se tranzactioneaza la preturi mai mici, dar exista o cantitate (suma) mai mare.

Litecoin castiga popularitate mai ales datorita diferentelor fata de Bitcoin: dureaza doar 2,5 minute pentru a procesa tranzactii cu aceasta moneda virtuala, fata de pana la 10 minute cu Bitcoin.

Cum functioneaza

Litecoin (LTC) a aparut in 2011. Principala diferenta, pe langa viteza de tranzactionare si volum, este algoritmul cu ajutorul caruia functioneaza, relateaza Coin Desk.

Sistemul de tranzactionare al Litecoin este mai bine adaptat la computerele dotate cu procesoare traditionale, spre deosebire de Bitcoin.

In prezent, este mai greu pentru investitor sa obtina Litecoin, principala piata pe care este disponibila aceasta metoda fiind BTC-E, din Rusia. Pentru a transfera bani catre BTC-E, investitorii trebuie sa utilizeze un intermediar, aceste servicii fiind destul de scumpe.

Pe de alta parte, schimbul dintre Bitcoin pe Litecoin a devenit destul de popular. Astfel, daca apar probleme sau erori cu Bitcoin, sora mai mica poate functiona independent, intr-o retea separata de tipul peer-to-peer.

Pe masura ce Litecoin se extinde, si aceasta moneda virtuala va fi la fel de usor de procurat ca si Bitcoin, potrivit specialistilor.

Datorita algoritmului sau, este foarte dificil de replicat sau furat o moneda virtuala Litecoin. Tehnologia pentru acest lucru ar avea nevoie de o capacitate de memorie uriasa, procesul falsficarii fiind, astfel, extrem de scump.

In prezent, o moneda Litecoin valoreaza in jur de 2,37 de dolari, iar una Bitcoin 108 dolari. Insa, din cauza volatilitatii mari din piata Bitcoin, daca va doriti sa investiti in monede virtuale, Litecoin ar putea fi o alegere mai buna.

http://www.ziare.com/bani/stiri-financiare/litecoin-cum-puteti-investi-in-sora-mai-mica-a-bitcoin-1241123

 

RO – I plata cu bitcoin

15 Iun

„Moneda Internetului“ a ajuns şi în România, un restaurant din Capitală a devenit prima firmă locală care să accepte plata în moneda virtuală bitcoin.

În spatele pieţei Traian din Capitală se regăseşte restaurantul „Conu’ Iancu“, nume inspirat de I.L. Caragiale, dar local cu vederi largi, este primul restaurant din Europa de Sud-Est care acceptă plata în bitcoin, „moneda internetului“.

„Adevărul“ a stat de vorbă cu Silviu Stănilescu, managerul restaurantului, şi cu Mihai Onosie, reprezentantul comunităţii Bitcoin România şi al companiei Wincoin care a implementat sistemul de plată prin moneda virtuală.

„Este o oportunitate pentru restaurant. Este un lucru nou pentru această piaţă, suntem primii care utilizează această monedă din tot sud-estul Europei. Noutatea creează, în primul rând, curiozitate“, afirmă Stănilescu. El mai spune că există o nişă, oameni care folosesc bitcoin, iar restaurantul le oferă posibilitatea să beneficieze de faptul că folosesc bitcoin. Acesta susţine că totul a pornit „mai mult ca o glumă“, iar în cele din urmă, „Caragiale s-a modernizat“. „Îi cunoşteam pe băieţii de la Wincoin şi ei mi-au prezentat această criptomonedă. Acesta este un restaurant interbelic, insipirat din viaţa lui Ion Luca Caragiale. Acum, Caragiale s-a modernizat şi acceptă bitcoin“, glumeşte Stănilescu.

Cât costă generarea bitcoinilor şi cât curent electric se consumă zilnic Pentru gurile rele care susţin că moneda va fi folosită pentru a face evaziune fiscală, managerul oferă explicaţii. „Pe mine nu mă afectează cu nimic, pentru că restaurantul nu foloseşte bitcoinul ca monedă, mie în cont îmi intră lei. Se face tranzacţia şi apoi bitcoinii trec printr-un schimb valutar“, a declarat Stănilescu. Cum funcţionează sistemul Chelnerul aduce nota de plată şi îl întreabă pe client prin ce modalitate vrea să plătească. Dacă acesta alege plata prin bitcoin, chelnerul introduce numărul bonului într-o aplicaţie specială de pe smartphone. Aplicaţia generează apoi un cod QR care este scanat de către client care confirmă plata. Clientul trebuie să deţină un smartphone sau un telefon capabil să se conecteze la internet şi să acceseze fie o aplicaţie de tip portofelul electronic fie contul său de bitcoin online. Costul de implementare pentru acest sistem este stabilit în funcţie de fiecare afacere în parte, suţine Onosie. „Săptămâna viitoare vom implementa sistemul într-un restaurant de lux şi într-un magazin de haine de pe Calea Victoriei“, a mai spus el. Reprezentatul Wincoin şi moderatorul ediţiei în limba română a formului bitcointalk.org susţine că interesul faţă de această monedă a crescut foarte mult în ultima perioadă. Astfel, în doi ani, pe forum, s-a ajuns de la 400 de membri la 2.000. Interesul creşte de la zi la zi. Văd membri noi care postează sau care cer informaţii despre bitcoin. „Bitcoini reprezintă bani versiunea 2.0“, mai spune Onosie. El va fi prezent şi la întrunirile ce vor avea loc în fiecare duminică la restaurantul „La Conu Iancu“. Acolo se vor strânge membri ai comunităţii Bitcoin România, dar şi persoanele care doresc să afle mai multe despre această monedă. Ce este bitcoin Bitcoin este o monedă electronică. Sistemul este similar unui cont bancar în care banii sunt stocaţi sub forma unor numere, iar tranzacţiile se fac prin mutarea unui număr dintr-un cont în altul. Baza de date cu numerele este stocată în fiecare computer care participă la tranzacţii cu bitcoini. În comparaţie cu monedele convenţionale, bitcoin diferă prin faptul că nu poate controla nimeni valoarea. Inflaţia este limitată şi controlată de programul Bitcoin.

Citeste mai mult: adev.ro/mo619t

 

Clasa viitorului!

15 Iun

Este un noun inceput.
O speranta ca se poate…!!!
Este initiativa de laudat si de felicitat!

Ca toate de la noi ! trebuie ca aceasta samanta buna sa fie ajutata cu mult pamant fertil, cu o uriasa sustinere materiala din partea societatii care trebuie sa constientizeze ca acest domeniu de politica publica este cel mai profitabil pe termen lung pentru neamul romanesc.

Investitia in oameni, in educatie este cea mai bogata in a avea oameni de calitate, forta de munca performanta si bogatie generala !

Pentru aceasta guvernele trebuie sa constientizeze valoarea acestor investitii in viitorul tarii.

Pentru a vedea evenimentul aveti:

http://www.youtube.com/watch?v=vclAhi_fATU.

 

Congresul Educaţiei II

14 Iun

A doua ediţie a Congresului Educaţiei se va desfăşura în zilele de 14 şi 15 iunie, la Palatul Naţional al Copiilor din Bucureşti (Bd. Tineretului, nr. 8-10, sector 4). Evenimentul va începe la ora 7.30, cu înregistrarea participanţilor, şi va continua cu deschiderea oficială programată la ora 8.30. Varianta finală a programului, cu prezentarea detaliată, pe ore, secţiuni şi vorbitori/moderatori este disponibilă pe site-ul Congresului. Ataşat, în format pdf, găsiţi şi o prezentare sintetică a temelor de discuţie, a evenimentelor speciale şi a celor artistice din cadrul Congresului Educaţiei.
La eveniment vor fi prezente personalităţi din lumea educaţiei româneşti, dar şi reprezentanţi ai sistemelor de educaţie din Europa. Temele aflate în discuţie vor acoperi toată aria de interes a domeniului educaţie – de la clasa pregătitoare şi reinserţia în şcoală a copiilor din familii defavorizate social, până la învăţământ superior şi formare continuă de-a lungul vieţii.
Congresul îşi propune să fie o platformă de dezbatere pentru oamenii şcolii şi pentru toţi aceia care sunt preocupaţi de bunul mers al educaţiei. Prin Congresul Educaţiei, MEN doreşte să creeze o agora a sistemului de învăţământ românesc, în cadrul căreia să fie expusă şi discutată agenda publică a tuturor sectoarelor din educaţie.
Prima ediţie a Congresului Educaţiei a avut loc în timpul mandatului ministrului Liviu Maior (1992 -1996), care va fi invitat special al evenimentului.
Congresul Educaţiei este organizat de Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) în colaborare cu Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI), organism al MEN, inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti şi instituţiile de învăţământ superior din România.

http://www.edu.ro/index.php/pressrel/20047

 

Mineriada I – 23 de ani!

13 Iun

Ura cea calatoare!

Urgia cea mistuitoare!

Frica cea ingrozitoare!

Toate au un inceput!

Sunt 23 de ani de la prima din cele sase mineriade, forme maxime ale rusinii si atac suprem al democratiei intro Romanie care abia capata aspectul unui stat doritor de libertate.

Dupa 52 de zile de PIATA UNIVERSITATII, fenomen de cinstire democratica a libertatii de exprimare inca nestudiat in amanuntul sau, am avut o intoarcere in timp de 360 de grade si am asistat la re-bharbarizarea statului, la colorarea lui in rosu inchis, la crima si la batjocura legii si a sensului democratic in care mergeam.

Cu acest eveniment de hotar s-a intrerupt solidaritatea europeana cu noi, americana si mondiala .

Am intrat iarasi si iarasi in mocirla brun-rosiatica a secerii-si-ciocanului inca nesfaramate.

Morti multi, raniti si batjocoriti, umiliti cu sutele, chiar miile, oprobiul la cel mai inalt nivel in actiunea lui despotica, tratarea umilitoare a celor participanti cu bata, bataia, schilodirea etc.

Era adancul nostru inteles la noua viata care se cladea si pe aici , democratica !!!!!!!!!!!!

Reactii de 23 de ani sunt minime, firave si pline de teama de a nu supara, zgandari si tulbura mersul spre glorie al brutelor!!!!

Pe cand adevarul?

URA SE CALATORESTE
si biet omul putrezeste!!!!
Minciuna se intareste
si omul se dezamageste!!!

 

Romaniola/ Romandiola

12 Iun

Istoricul Şerban Papacostea a pus în lumină o sursă care dovedeşte indubitabil că românii (şi anumiţi cunoscători străini) îi ziceau în vechime Ţării Româneşti într-un fel care aminteşte de Romania (Rumânia).

Izvorul este din secolul al XVI-lea, fiind un memoriu al iezuitului ungur Ştefan Szántó (Arator), prin care se cerea înfiinţarea la Roma a unor colegii pentru diverse naţiuni, între care şi pentru Valachia inferior, quae Romandiola et Romaniola dicitur.

Clericul spune că ţara aceasta era vecină cu Transilvania, că se numea odinioară Dacia şi că locuitorii ei vorbesc limba italică coruptă, pe care italienii o puteau înţelege. „Romaniola”/ „Romandiola” este un derivat de la Romania, o variantă a acestui nume.

Iezuitul ungur spune că „Valahia inferioară este numită Romaniola” şi „Romandiola”, fără să indice de către cine.

Se înţelege însă că de către locuitorii săi, românii, pe care îi prezintă ca italianofoni/ latinofoni, descendenţi de la Roma. Fireşte, românii nu pronunţau Romania sau Romaniola/ Romandiola, dar iezuitul nu a putut reda în latină anumite sunete (mai ales vocale) specifice limbii române.

Faptul că autorul mărturiei de mai sus este maghiar, adică un cunoscător al românilor, este extrem de important, fiindcă el i-a putut auzi pe români cum îi ziceau efectiv celei mai vechi dintre ţările lor.

Atestarea pentru secolul al XVI-lea a unei variante a numelui de Romania (Romaniola) în legătură cu Ţara Românească de atunci nu este surprinzătoare. Era firesc să fie aşa, în urma întregii evoluţii istorice.

Ţara Românească a păstrat şi prin numele său denumirea poporului pe care-l adăpostea, a conservat cea dintâi, inclusiv sub aspect politic, identitatea românească şi a preluat apoi misiunea de reconstituire a unităţii tuturor românilor.

Erau mai multe ţări româneşti, cum arătam, dar numai una purta în chip oficial numele poporului român. Iorga credea chiar că „Ţara Românească a avut odinioară un sens pe care foarte mulţi l-au uitat şi unii nu l-au înţeles niciodată; ea însemna – spune istoricul – tot pământul locuit etnograficeşte de români”.
Natural, Iorga scrie într-o viziune postromantică şi naţionalistă, iar unele dintre înflăcăratele sale idei trebuie astăzi temperate, în acord cu rigoarea criticii istorice.

Prezenţa consoanei „l” în Romaniola sau Romandiola poate să încerce o apropiere de forma originară („Românioara”?) sau să fie o inserţie a umanistului iezuit, fie spre a suna bine în adaptarea sa latină diminutivată, fie sub influenţa limbii sale materne maghiare.

Ş. Papacostea: Geneza statului în Evul Mediu românesc. Studii critice, ediţie adăugită. Bucureşti 1999, p. 249-253.
În ziua de 29 mai 2013, ora 11.00 în Aula Academiei Române Acad. Ioan-Aurel Pop a susţinut discursul de recepţie cu tema „Semnificaţia istorică a unor nume: român şi România” unde la pagina 13 avem aceste date.
sursa :http://acad.ro/com2013/pag_com13_0529.htm

 

165 de ani – Prima constitutie Ro intrun stat revolutionar!

11 Iun

La 11 iunie 1848 insurecţia începe şi în Bucureşti.

Gheorghe Bibescu, domnul Ţării Româneşti, ştiind că a pierdut sprijinul armatei, semneaza Proclamaţia de la Islaz, care va deveni şi noua constituţie şi recunoaşte noul guvern, format din Nicolae Bălcescu, secretar de stat pentru afaceri externe, Nicolae Golescu, secretar de stat pentru afaceri interne, Gheorghe Magheru, finanţe, Ion Heliade Rădulescu, culte, Ştefan Golescum justiţie, Constantin Kretulescu, preşedinte al Consiliului Administrativ, C.A. Rosetti, prefectul Poliţiei Capitalei şi Ioan Odobescu şef al Oştirii.

Două zile mai tîrziu Bibescu abdică şi se retrage în Transilvania.

Proclamaţia de la Islaz

PROCLAMAŢIA ŞI PROGRAMUL REVOLUŢIONAR ÎN CARE “POPOLUL ROMÂN” ESTE RIDICAT LA LUPTĂ REVOLUŢIONARĂ, ÎNFĂŢIŞÂNDU-SE OBIECTIVELE REVOLUŢIEI, SINTETIZATE ÎN 22 PUNCTE, COMENTATE ŞI EXPLICATE.

În numele poporului român “Dumnezeu e Domnul şi s-a arătat nouă; bine este cuvântat cel ce vine întru numele Domnului” Respect pentru proprietate. Respect către persoane

Fraţilor români,

Timpul mântuirii noastre a venit; popolul român se deşteaptă la glasul trâmbiţei îngerului mântuirii şi îşi cunoaşte dreptul său de suveran. Pace vouă, pentru că vi se vesteşte libertate vouă!

Popolul român se scoală, se armează şi nu spre a se lupta o clasă asupra alteia, nu spre a rumpe legăturile sale de relaţii din afară, ci ca să ţie în frâu şi respect pe voitorii de rău ai fericirii publice. Strigarea românilor e strigare de pace, strigare de înfrăţire. La această mare faptă a mântuirii, tot românul are dreptul de a fi chemat, nimeni nu este scos afară; sătean, meserian, neguţător, preot, soldat, student, boier, domn, e fiu al patriei şi, după sfânta noastră credinţă, e şi mai mult, e fiu al lui Dumnezeu. Toţi avem acelaşi nume de român. Aceasta ne înfrăţeşte şi face să înceteze toate interesele, să se stingă toate urile. Pace dar vouă! Libertate vouă!

Scularea aceasta e pentru binele, pentru fericirea tutulor stărilor soţietăţii, fără paguba vreuneia, fără paguba însăşi a nici unei persoane. Nu se cuvine a perde cei mai mulţi pentru cei mai puţini, căci este nedrept; nu se cuvine iară a perde cei mai puţini pentru cei mai mulţi, căci este silnic.

Popolul român, în cât către cele din afară nu supără pe nimeni, respectă toate puterile şi cere a respecta şi ele drepturile stipulate prin tractaturile lui Mircea şi Vlad V, recunoscute de toate tractatele încheiate între Î. Poartă şi Rusia şi protestă asupra oricărei fapte ce s-a făcut în protiva acestor tractate. Popolul român voieşte cu o voinţă tare a-şi păstra neatârnarea administraţiei sale, neatârnarea legiuirii sale, dreptul său suveran în cele din năuntru şi rămâne în aceleaşi legături, şi mai strânse prin luminile veacului, cu Î. Poartă. Această voinţă e legală, e pe credinţa tractatelor şi nu e în paguba nimului.

Popolul român leapădă un Regulament care este în protiva drepturilor sale legislative şi în protiva tractatelor ce recunosc autonomia. Această lepădare este însuşi în folosul Înaltei Porţi, ce va fi arbitrară dimpreună cu Franţa, Germania şi Englitera, cărora românii le reclamă judecată şi ajutor la orice asuprire li s-ar face.

Popolul român decretă şi hotărăşte responsabilitatea miniştrilor şi cu un cuvânt a tutulor foncţionarilor publici şi fiindcă neresponsabilitatea nu este drept al nimului nici de moştenire, nici de învoire, prin urmare nimeni nu perde nimic şi hotărârea popolului e sfântă.

Popolul român voieşte o patrie tare, unită în dragoste, compusă de fraţi, iar nu de vrăjmaşi, prin urmare decretă, după vechile sale datine, aceleaşi drepturi civile şi politice pentru tot românul.

Cine nu voieşte aceasta e vrăjmaş al fericirii publice, e un alt Cain ucigător de frate în sânul mamei noastre patrii.

Popolul român va să dea dreptate şi dreptatea e a lui Dumnezeu. Dreptatea nu sufere a purta numai sărăcii sarcinele ţării şi bogaţii să fie scutiţi. Prin urmare decretă contribuţie generală după venitul fiecăruia. Aceasta înavuţeşte patria şi o patrie avută e în folosul tutulor şi, prin urmare, în paguba nimului. Aceasta cheamă pe toţi la aceleaşi drepturi şi datorii într-o patrie dreaptă, înfloritoare şi care cu tot dreptul nu va mai putea suferi control străin.

Popolul român dă înapoi la toate stările dreptul cel vechi de a avea reprezentanţi în Generala Adunare, decretă de azi înainte alegerea largă, liberă, dreaptă, unde tot românul are dreptul de a fi chemat şi unde numai capacitatea, purtarea, virtuţile şi încrederea publică să-i dea dreptul de a fi ales. Aceasta pe cei buni, pe cei drepţi nu-i păgubeşte întru nimic şi românii au fost totdauna buni. O ştiu străinii şi o ştie proverbul cel vechiu: “Bună ţeară, rea tocmeală”. Această decretare nu e în paguba nimului, va să schimbe numai tocmeala.

Popolul român decretă tipar liber, cuvântare liberă, adunări libere, spre a vorbi, a scrie cele de folos, spre a arăta adevărul. Adevărul, ideile, cunoştinţele vin de la Dumnezeu în folosul general al oamenilor, ca soarele, ca aerul, ca apa şi, prin urmare, sunt proprietate universală şi dacă se cuvine a fi respectată însăşi proprietatea particulară, cu atât mai vârtos este sacră şi neatinsă proprietatea universală. A îneca adevărul, a stinge luminile, a împedeca foloasele prin împedecarea tiparului este o vânzare către patrie, o apostasie către Dumnezeu. Libertatea tiparului nu poate păgubi pe nimeni decât pe fiii întunerecului.

Popolul român voieşte pace, voieşte tărie, voieşte garanţia averilor sale materiale, morale şi politice; decretă dar gvardie naţională, în care tot românul se naşte al ei soldat, tot românul e un gvardian al fericirii publice, un garant al libertăţilor publice. Aceasta nu păgubeşte pe nimeni decât pe conspiratorii asupra drepturilor patriei.

Popolul român cheamă toate stările la fericire, recunoaşte facerile de bine ale comerciului, ştie că sufletul lui este creditul, care niciodată n-a vrut să i-l înlesnească sistema trecută. Decretă dar o bancă naţională, însă cu fonduri naţionale.

Popolul român, în generozitatea şi evlavia sa, se închină locurilor sfinte şi va trimite de acum înainte la Sfântul Mormânt şi la alte aşezăminte religioase untdelemn, tămâie, făclii şi însuşi bani spre ţinerea de şcoale, de preoţi, spre lauda lui Dumnezeu şi tot spre adevărata laudă a celui ce s-a răstignit spre desrobirea celor săraci decretă ca prisosul veniturilor mânăstireşti să fie al ţării, spre desrobirea şi ajutorul celor săraci şi reclamă moşiile mânăstirilor închinate a le scoate de sub orice mâncătorie. Popolul român dă lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu şi ia de la farisei ceea ce nu este al fariseilor, ca să dea săracului, care e fratele Domnului. Aceasta nu e în paguba românilor, ci spre mântuirea lor şi lauda Sfintelor Locuri.

Popolul român împarte dreptatea deopotrivă la toţi şi dreptatea o dă pentru toţi şi mai vârtos pentru cei săraci. Săracii, sătenii, plugarii, hrănitorii oraşelor, fiii patriei cei adevăraţi ce au fost defăimaţi atât îndelung cu numele glorios de român, ce au purtat toate greutăţile ţării, prin munca lor de atâtea veacuri au lucrat moşiile şi le-au îmbunătăţit, au hrănit pe strămoşii proprietarilor, pe moşii lor, pe părinţii lor, pe aceşti proprietari înşişi şi au drept înaintea geenrozităţii proprietarilor, înaintea dreptăţii patriei şi cer o părticică de pământ îndestulă pentru hrana familiei şi vitelor sale, părticică răscumpărată de atâtea veacuri cu sudorile lor. Ei o cer şi patria le-o dă şi patria iară, ca o mumă bună şi dreaptă, va despăgubi pe fiecare proprietar de mica părticică ce o va da săracului ce nu are pământul său, după strigarea dreptăţii, după glasul Evangheliei, după inima cea frumoasă a românilor, în care au aflat parte străinii în totdeauna, necum fraţii lor, hrănitorii lor, tăria lor cea adevărată. Claca dar şi acea infamă iobăgie se desfiinţează, lucrarea la lucrul drumurilor se desfiinţează, săteanul fără pământ se face proprietar şi tărie neînvinsă celor mai avuţi în folosul tutulor şi în paguba nimului; visteria va despăgubi pe toţi.

Popolul român, după vechile sale drepturi, voieşte ca Domnul, în care este personificată suveranitatea acestui popol, să fie tare prin dragostea publică, drept, luminat, voitor de bine patriei, bărbat întreg şi, ca să-l poată afla la alegere astfel, decretă, după vechile sale drepturi, a-l căuta în toate stările soţietăţii, în toată naţia, iar nu într-un număr mărginit de oameni. Domnia nu e drept de moştenire a nici unei familii, domnia este a patriei. Ea o dă celui ce va socoti de cuviinţă dintre fiii săi. O asemenea alegere strânge şi mai mult legăturile noastre cu Î. Poartă, pentru că per puţinele persoane ce se pot înfluenţa în paguba Î. Porţi şi a popolului român.

Puterea suverană purcede de la Dumnezeu şi în toată ţeara se află undeva. În Ţeara română este în popolul român, ce are dreptul de a numi pe capul cel mai înalt al patriei. Prin urmare, popolul, având dreptul suveran, poate revesti cu dânsul pe oricine va socoti de cuviinţă şi pe câţi ani i se va părea că-i este mai de folos. Aşadar, decretă ca domnia să se dea celui ales numai pe cinci ani, spre a se tăia rivalităţile şi urile îndelungate şi spre a pune o emulaţie între cetăţeni a fi buni, întregi şi folositori patriei ca să tragă încrederea publică.

Popolul român leapădă de la sine orice titlu ce i s-a introdus prin corupţie de la străini în protiva vechilor sale datine. Domnul este ales unul dintre cetăţeni şi după domnie remâne iară cetăţean, fiu al patriei. Domnul nici nu a fost nici nu este prinţ; domn e tot cetăţeanul, domn e şi capul ţării. Asta e titlul cunoscut de toţi românii. Vorba de prinţ e cunoscută numai de cei ce ştiu din limbile Europei. Vorbele de preaînălţat, prealuminat sunt nişte traducţii din limbagiul fanarioţilor, iubitori de titluri.

La multe trebuinţe ce are patria acum pentru despăgubire şi atâtea cheltuieli spre înaintarea patriei, popolul român nu mai poate da domnului o listă civilă atât de mare li mai vârtos că, şi fără aceasta, vede că este de neapărată nevoie ca domnul să dea exemplu mai întâi de simplitate şi de vieaţă cumpătată.

Vorbele nobil, nobilitate sunt necunoscute între popolul român. Fapta asemenea e şi mai necunoscută, căci nimic n-a fost de moştenire în ţara aceasta, nici rang, nici titluri, decât proprietatea şi numele familiei. Popolul român decretă dar desfiinţarea tutulor rangurilor titulare ce nu au foncţii şi al căror nume nu aduc aminte decât nişte timpi de barbarie şi de servilitate.

Popolul, protestând asupra măsurilor arbitrare şi nelegiuite de a se pune taxă la învăţătură, de la care săracul, orfanul, fiul văduvei e scos afară, protestând asupra relei cugetări de a degrada şi de a ucide naţionalitatea prin scoaterea limbii naţionale din şcoale, decretă o învăţătură pentru toţi egală, progresivă, integrală pe cât va fi cu putinţă, după facultăţile fiecăruia şi fără nici o plată; decretă în Bucureşti o şcoală politehnică, câte o universitate în Bucureşti şi Craiova şi câte un liceu, cum şi pensionate pentru amândouă sexele, câte un liceu, asemenea şi un pensionat în fiecare judeţ, câte o şcoală normală în fiecare plasă şi câte o şcoală începătoare bine tocmită în fiecare sat; decretă ştiinţele, ca şi până acum, în limba patriei şi cultura şi înflorirea acestei limbi după natură şi după originea ei, cu literele sale, atât în cărţile profane, cât şi în cele sacre, cum şi introducerea literelor în toate cancelariile.

Despre acest capitol al învăţăturii, guvernul va fi dator sub a sa răspundere, a pune cea mai activă stăruinţă spre a se înfiinţa aşezămintele de educaţie publică şi, precum nu se poate lăsa nici un creştin a se naşte şi a muri nebotezat, asemenea nici un fiu de cetăţean din câţi se află în vârstă de doisprezece ani şi câţi se vor naşte de acum înainte să nu rămâie neîmpărtăşit de învăţătură, căci pe dânsa se întemeiază viitorul ţării şi punerea în lucrare, cum şi garanţia cea adevărată a aşezămintelor patriei.

Popolul român leapădă de pe sine neomenia şi ruşinea de a ţine robi şi declară libertatea ţiganilor celor particulari. Cei ce au suferit până acum ruşinea păcatului de a avea robi sunt iertaţi de popolul român, iar patria ca o mumă bună, din vistieria sa va despăgubi pe oricine va reclama că a avut pagubă din această faptă creştinească.

Popolul, decretând odată drepturile civile şi politice ce le-a avut totdeauna tot cetăţeanul, declară că tot românul e liber, tot românul e nobil, tot românul e un domn. Prin urmare, de azi înainte desfiinţează orice pedeapsă cu bătaia şi rumpe în obrazul gâzilor orice biciu şi orice vargă ce degradă demnitatea cetăţeanului. Bătaia dar se aridică de la orice dregătorie şi cu atâta mai vârtos din rândurile soldaţilor.

Popolul român, deşi nu cunoaşte fiinţa pedepsei cu moarte, însă pentru că adesea prin judecătoriile criminale judecătorii de sistema cea mai veche au cutezat a da afară nişte sentinţe de moarte fără să fi putut a se pune în lucrare, popolul decretă desfiinţarea cu totul a pedepsei cu moartea, atât în lucrare, cât şi în sentinţe.

Popolul român, vâzând întreruperile sale de relaţii cu Î. Poartă mai vârtos de la 1828 încoa, văzând că reprezentantul său la Constantinopole e un străin, reclamă a-şi avea relaţiile de-a dreptul cu Î. Poartă şi reprezentant al său la Constantinopole însuşi dintre români.

Pe scurt, popolul român, recapitulând, decretă:

1. Independenţa sa administrativă şi legislativă pe temeiul tractatelor lui Mircea şi Vlad V, neamestec al nici unei puteri din afară în cele din întru ale sale.
2. Egalitatea drepturilor politice.
3. Contribuţie generală.
4. Adunantă generală compusă de reprezentanţi ai tutulor stărilor soţietăţii.
5. Domn responsabil, ales pe cinci ani, şi căutat în toate stările soţietăţii.
6. Împuţinarea listei civile; ardicarea de orice mijloc de corumpere.
7. Responsabilitatea miniştrilor şi a tutulor foncţionarilor în foncţia ce ocupă.
8. Libertatea absolută a tiparului.
9. Orice recompensă să vie de la patrie prin reprezentanţii săi, iar nu de la domn.
10. Dreptul fiecărui judeţ de a-şi alege dregătorii săi, drept care purcede din dreptul popolului întreg de a-şi alege domnul.
11. Gvardie naţională.
12. Emancipaţia mânăstirilor închinate.
13. Emancipaţia clăcaşilor, ce se fac proprietari prin despăgubire.
14. Desrobirea ţiganilor prin despăgubire.
15. Reprezentant al ţării la Constantinopole dintre români.
16. Instrucţie egală şi întreagă pentru tot românul de amândouă sexele.
17. Desfiinţarea rangurilor titulare ce nu au funcţii.
18. Desfiinţarea pedepsei degrădătoare cu bătaia.
19. Desfiinţarea atât în faptă, cât şi în vorbă a pedepsei cu moartea.
20. Aşezăminte penitenţiare, unde să se spele cei criminali de păcatele lor şi să iasă îmbunătăţiţi.
21. Emancipaţia israeliţilor şi drepturi politice pentru orice compatrioţi de altă credinţă.
22. Convocarea îndată a unei Adunanţe generale extraordinare constituante, alese spre a reprezenta toate interesele sau meseriile naţiei, care va fi datoare a face Constituţia ţării pe temeiul acestor 21 articole, decretate de popolul român.

Această Adunanţă va lăsa în moştenire viitorimii Constituţia aceasta şi va fi datoare încă a o încheia printr-o legiuire, prin care neapărat la fiecare 15 ani, din dreptul său, să-şi aleagă popolul deputaţi estraordinari, cari, venind în Adunanţă estraordinară, să introducă reformele cerute de spiritul epohei. Cu aceasta se împedică d-acum înainte vrednica de plâns nevoie de a se face reforme cu mâna armată şi vor fi feriţi copiii şi strănepoţii noştri de necesitatea în care s-a aflat astăzi popolul român.

Aceste decretări vin din glasul general al ţării, sunt drepturi vechi ale ei, sunt după legi, sunt după tractate. Î. Poartă atât în generozitatea, cât şi în interesul său, le primeşte. Rolul Rusiei este de a ne asigura drepturile când ar fi călcate din afară şi mai vârtos când voim a ne reîntregi într-însele. Când ea ni se va împotrivi, va dovedi lumii întregi că a avut gând rău asupra noastră şi asupra Turciei. Arhipăstorul ţării le va binecuvânta dacă este păstor după legea lui Christos; va subscrie decretul acesta în capul tutulor de va voi să ne mai păstorească şi de va fi pătruns de duhul Evangheliei. Domnul ţării nu poate sta contră, pentru că este alesul ei şi nu poate împedeca această faptă fără a-şi trage numele de trădător al ţării şi rebel către Î. Poartă.

Boierii n-au nici un cuvânt a nu primi pentru că nu perd nimic şi mai vârtos că prin învoirea lor vor da lumii o dovadă de frumosul suflet ce caracterisă totdeauna pe cei mai mari ai ţării. Strămoşii noştri ne-au asigurat cu sângele lor o patrie. Misiunea boierilor este a statornici dreptatea cerului, dreptatea Evangheliei într-însa; misiunea lor de astăzi are şi mai mare preţ înaintea lui Dumnezeu.

Neguţătorii, meseriaşii, sătenii binecuvântează decretele acestea, le reclamă, le cer; deşi n-au avut până acum glas, le-au cerut cu ochii, cu mâinile, cu toate mişcările fără a scoate o vorbă, după cum cere mutul ars de sete apa, după cum cere cel astupat, cel înecat aerul.

Fraţi români, soldaţi, cari sunteţi fiii şi fraţii noştri, priveghiaţi a ţine bună orânduială, pentru că datoria voastră aceasta este. Nu ascultaţi însă când voitorii noştri şi ai voştri de rău vă vor porunci a da în fraţii voştri şi a vă întina mânile în cei ce se scoală pentru binele vostru şi al părinţilor voştri. Punerile la cale, legiuirile cele nouă ale popolului român vă înalţă la treapta de om, desfiinţează vergele de pe spatele voastre cu cari eraţi socotiţi în starea vitelor, vă înalţă la treapta de a putea şi voi a vă face ofiţeri când veţi merita şi uşurează, dau drepturi părinţilor şi fraţilor voştri. Când veţi lăsa puşca din mână, de azi înainte vă aşteaptă o patrie, iar nu claca şi biciul dorobanţului. Cei ce vă vor da porunci a face foc asupra fraţilor voştri însemnaţi-i, că aceia nu sunt români, sau, de vor fi, sunt vânduţi şi vă vând şi pe voi, ca să mergeţi a umple şanţurile cu trupurile voastre, bătându-vă în protiva voitorilor de bine ai omenirii.

Ofiţeri români! Camarazii voştri din Europa v-au dat esemplu. Europa luminată e cu ochii deschişi asupra voastră. Aţi încins săbiile spre a ţine buna orânduială şi a vă lupta asupra vrăjmaşilor patriei. Ţineţi buna orânduială şi voi pricepeţi mai bine decât soldaţii voştri şi cunoaşteţi pe adevăraţii vrăjmaşi ai patriei. Scoateţi săbiile, faceţi-le să lucească înaintea soarelui dreptăţii şi al libertăţii patriei. Eată, calea cea mai glorioasă în analele patriei vi se deschide vouă. Fericiţi-vă că v-aţi aflat în capul camarazilor voştri în această zi mare ce a venit de la Dumnezeu şi care, intrând în eternitate, se va înfăţişa iar înaintea lui Dumnezeu cu misiunea sa împlinită şi cu fruntea încoronată de numele voastre ca de nişte stele de mântuire popolului român. Iar dacă capii voştri vă vor comanda asupra fraţilor voştri, n-aveţi să ascultaţi decât glasul popolului suveran: frângeţi-vă săbiile înaintea oricărei comande vărsătoare de sânge. Nişte asemenea comandanţi vor fi însuflaţi de duhul lui Satan. Şi el asemenea a fost un căpitan în cetele cereşti şi îngerii păcii şi ai dragostei smulseră aripele. Smulgeţi şi voi asemenea spaletele din umerii oricărui căpitan trădător ce va comanda să se verse cea mai mică picătură de sânge.

Cuvioşi egumeni, protopopi, preoţi, voi împliniţi locul apostolilor şi astăzi se proclamă nişte legi pe temeiul Evangheliei. Este sarcina voastră, datoria voastră a ieşi cu crucea în mână şi a pecetlui cu dânsa tunurile şi ţevile purtătoare de moarte. Hristos a înviat şi s-a doborât moartea şi robia. Voi trebuie să spuneţi lumii că este Antichrist tot omul ce face moarte asupra fratelui său, tot omul ce mai voieşte robia, tot omul ce n-are milă de sărac, de văduvă şi de orfan. Luaţi vestmintele voastre, armaţi-vă cu crucea şi cântaţi psalmul 108 în protiva oricărui vânzător al patriei.

Boieri, voi aţi fost generoşi cu străinii, i-aţi primit, i-aţi hrănit, i-aţi avuţit, i-aţi chemat a se împărtăşi de drepturile voastre şi nu veţi fi voitori de rău pământenilor, fraţilor voştri, nu veţi face ruşine patriei noastre în străinătate, nu veţi suferi a se pune o pată pe numele vostru, nu veţi lăsa un blestem peste copiii voştri, nu-i veţi osândi a se ruşina de numele ce le veţi lăsa moştenire. Daţi din frumosul vostru suflet fericirea fraţilor voştri fără paguba voastră, căci Dumnezeu vă va da însutit şi aşezămintele cele nouă şi drepte peste curând vor înzeci veniturile voastre. Cu toţi întindeţi mâna a închega toate clasele soţietăţii într-un singur corp, pe care să-l putem numi fără ruşine naţie.

Cetăţeni în general, preoţi, boieri, ostaşi, neguţători, meseriaşi de orice treaptă, de orice naţie, de orice religie ce vă aflaţi în capitală şi prin oraşe, greci, sârbi, bulgari, germani, armeni, israeliţi, armaţi-vă spre a ţine buna orânduială şi a ajuta la fapta cea mare. Patria este a noastră şi a voastră. Vouă vă place a şede într-însa şi ea vă primeşte. Sistema cea veche nu v-a chemat şi pe voi la masa de obşte. De azi înainte o masă avem cu toţii, un ospăţ de frăţie ni se întinde, aceleaşi drepturi vom avea cu toţii.

Şi voi, o binecuvântaţi săteni, fraţi ai lui Hristos, munca voastră, pâinea şi vinul se prefac în trupul şi în sângele Domnului: voi sunteţi fiii cerului, fiii păcii şi ai tăriei; voi sunteţi hrănitorii noştri; voi aţi plâns şi vă veţi bucura; voi aţi însetoşat de dreptate şi vă veţi răcori: pe voi v-a fericit Mântuitorul lumii. Fericiţi sunteţi şi în lumea aceasta şi în cealaltă! Staţi dar la locul vostru, că ziua a venit; cătaţi-vă de câmpurile voastre ce vi le dăruieşte astăzi patria, care râde înaintea voastră şi vă cheamă la fericire. Iar pentru că duhul răului, Satana, poate să mai aţâţe oarecari vrăjmaşi ce vă pizmuiesc şi fericirea, trimiteţi din fiecare sat câte un preot cuvios şi câte trei inşi împuterniciţi a vă cere dreptatea ce vi se cuvine. Dreptatea v-o dă toată lumea cu mâni pline şi cu lacrimile în ochi. Iar preoţii vor ceti blestemele sfântului Vasile, spre a goni duhul răului din ţeară-

Măria Ta, domnule ales al ţării!

Plânge popolul român cu durere că te pomeneşte în urma tutulor şi este la Măria Ta să te pui în cap. Patria te-a ales, te-a avut fiul ei cel mai scump; guvernarea ţi-a fost problematică; te-ai arătat în ochii patriei şi ai lumii ca fiul risipitor din Evanghelie. Vino înapoi şi va pune patria inel în dreapta ta şi va înjunghia viţelul cel gras. Noi nu-ţi cerem cuvânt, pentru că eşti fratele nostru, eşti român. Cuvântul îl vei da înaintea conştiinţei Măriei Tale, înaintea lui Dumnezeu. Nu ştim dacă câte ai făcut le-ai făcut de bunăvoie ori silit. Acum e timpul să arăţi lumii că ai fost şi eşti român; acum e timpul să faci să se spele cele trecute şi să nu laşi fiilor un nume veştejit. Patria te reclamă de fiu, ea îşi rumpe vestmintele, îşi bate peptul şi aleargă şi într-o parte şi într-alta, cerând să nu piară nici unul dintre fiii săi, să nu se verse nici o picătură de sânge de român. Patria uită tot: fii dar al ei, după cum voieşte să te aibă în cap la această mare faptă. Fă o pagină frumoasă istoriei române. Nu-ţi face copiii a se ruşina în sânul Franţei de tatăl lor; nu lăsa ţeara fără cap în asemenea împregiurări, în prada intrigii ce ar putea aduce anarhie, căci atunci vai nouă şi de trei ori vai Măriei Tale!

Fraţi români! Nu vă temeţi de nici o putere nepravilnică din afară, căci s-au dus timpii silei şi ai dreptului celui mai tare. Ţineţi numai buna orândueală în întru. Întramaţi-vă în gvardie naţională spre asigurarea drepturilor voastre şi spre a forma cruciata înfrăţirii claselor în întru, cum şi a face parte în cruciata naţiilor în afară. Adunaţi-vă cu toţii sub steagurile patriei. Cele trei culori naţionale vă sunt curcubeul speranţelor. Crucea ce e de-asupra lor va aduce aminte Rusiei că e creştină. Crucea se va pune pe hotarul nostru şi rusul nu va călca ţeara noastră, fără să calce mai întâiu crucea la care se închină. De nu se va sfii de semnul acesta, vom trimite înainte-i nu arme ce nu le avem, ci preoţii noştri, bătrânii noştri, mumele noastre, pruncii noştri, cari însoţiţi de îngerul Domnului, ce păzesc pe cei ce se scoală în numele lui, vor ţipa şi se va auzi până la marginea pământului, că românii nu le-au luat nimic, că ei nu-i vor în ţeara lor. Vor pune preoţii Evanghelia, pe care se întemeiază legile noastre, o vor pune în calea lor ca să calce pe dânsa şi să vie să robească un popor ce totdeauna i-a fost voitor de bine, făcător de bine în războaiele lui. Rusia până acum s-a zis că este chezaşă drepturilor noastre. Noi în strigarea noastră nu cerem decât drepturile noastre şi protestăm mai dinainte la Î. Poartă, la Franţa, la Germania şi Englitera asupra oricărei invasii în pământul nostru ce ne va pismui fericirea şi ne va cutropi independenţa noastră.

Apoi popolul român declară astăzi în faţa lui Dumnezeu şi a oamenilor că, dacă proclamaţia sa se vede pretutideni însuflată de spiritul păcii, dacă ei nu vorbesc într-un ton ameninţător şi se ţin pe drumul legilor şi al tractatelor, aceasta învederează caracterul lor cel pravilnic şi sufletul lor ce deopotrivă adoară libertatea şi a lor şi a altor naţii ce voind a se reîntregi în drepturile lor ştie a respecta pe ale altor naţii. Aceasta îi face a vorbi astfel, iar nu frica; căci sunt o naţie mai mult de 8 milioane suflete şi, la orice invazie din afară ce le va ameninţa libertăţile, fiecare va şti a-şi apăra vetrele, şi străinul, în cele după urmă, la orice nenorocire, va putea cutropi pământul dacă va dormi Dumnezeu, iar nu şi oamenii. Nici un român nu va mai trăi după moartea independenţei patriei sale.

Fraţi români! Respectaţi proprietatea şi persoanele, adunaţi-vă cât de mulţi, armaţi-vă cu toţi, însă imitaţi pe fraţii voştri transilvani. Vedeţi cum se adunară atâtea miriade fără să se facă cea mai mică larmă, cea mai mică neorânduială. N-aveţi nici o temere decât temerea de Dumnezeu şi atunci vouă cu adevărat vi se va cuveni a striga fără ruşine: “Că cu noi est Dumnezeu!”.

Cu noi este Dumnezeu, fraţilor! În numele lui sculaţi-vă îngerul răzbunării dumnezeieşti va stinge pe tot vrăjmaşul şi va doborî şi cal şi călăreţ, carele şi armele lui vor fi risipite ca pulberea şi planurile lui împrăştiate ca fumul.

La arme, români! La armele mântuirii!

 

Hotie monstruoasa!!

11 Iun

Astazi, 11 iunie 2013, se implinesc 65 de ani de la nationalizarea principalelor mijloace de productie, realizata de comunisti.

O monstruoasa hotie, cea mai mare nedreptate facuta celor care aveau proprietate, averi de veacuri sau decenii, care tineau tara si care indestulau bugetul amarat al statului.

Intro noapte totul a fost pregatit si in dimineata zilei s-a trecut la executate.

Oamenii partidului au mers si au “nationalizat” bunurile celor care erau burghezi, capitalisti, “dusmanii poporului Muncitor”.

nimeni nu prea zice nimic !!

De ce oare??