RSS
 

Starea de umilire !- 1

14 Apr

Sub greutatea vremurilor si a luptei pe care am dus-o din 1821 incoace, elitele nostre (or fi ale noastre?!?) incearca sa conduca Neamul Romanesc spre vigoarea lui cea mare, spre implinirea sa etnica.

Dar, observ eu, cu greu traversam epoca de aproape doua sute de ani.

De ce?

Unii au cautat remedii in trecut si de acolo au dorit sa ia ce le-au convenit in acel moment, epocile de glorie si de victorie in luptele noastre cele putine cu mai marii clipei din partea aceasta de Europa.

Altii au privit spre viitor si au construit scenarii de vis , de epoca de aur pentru neamul nostru , dar utopice si de esenta nerealiste, avantandu-se in extreme socialiste, criticisme etc.

Elitele au avut un ferment pentru innoire in micii si mijlocii boieri, tineri avantati de studiile din Apus si intorsi acasa, dar totul s-a stopat dupa Akkerman-1826 si dominatia noua ruseasca dintre anii 1828-1834, cand marii boieri si asa majoritari neromani au pactizat cu cei care le promiteau conservarea statutului si a proprietatilor – rusii.

Conservatorismul lor, ura lor fata de noi, romanii, dorinta lor de a ne distruge si a ne transforma in gubernii rusesti s-a intalnit cu stagnarea noastra culturala, cu dorinta mai marilor vremii de a fi in continuare slugi, oameni fara de coloana verticala si fara dorinta de a face ceva pentru cei multi si saraci lipiti pamantului, ruinati fizic, economic si cultural. Aici si Biserica a vut ” meritul” ei de infratire cu marele frate ortodox din Rasarit.

Inapoiere, injosire, umilire, jafuri zilnice, mizerii permanente in tot cuprinsul Principatelor – a fost starea de fapt a tarii in tot locul si in tot secolul al XIX-lea.

Elitele mari se rusinau sa declare ca sunt romani!!!!!
Boieri slugarnici, instrainati si doritori sa pupe mana acelora care le dadeau dreptul sa fure ei pentru ei si cu strainii asupritori in dauna unui marunt program de ridicarea gloatelor la cultura, la starea de om si de a iesi din animalitate.

S-au accentuat necontenit diferentele uriase dintre cei care cutezau a fi elitele tarii si talpa tarii, goala din cap pana in picioare, straina de carte si de minima existenta civilizata.

Adevaratul romanism scoate capul prin tinereii bonjuristi, prin cei care in dorinta masonica de a ridica masele incercau sa mimeze progresul european pe meleaguri romanesti instrainate de Europa vremii lor.

Pasoptistii si cei care au aderat la ei, la ideile LIBERTE, EGALITE, FRATERNITE, au croit un plan, parte al unuia mai mare european, de desteptare a Romaniei, de trezire a firii ingenunchiate a neamului, de armonizare a spiritului nostru cu cel din Apus.

Greu…grea misie si imposibil de atins…incercari au facut…realizari au fost, plapande di abia mocnite …dar cei investiti a strica planul erau multi si distrugatori mari de idei!!!!

Misia Apusului era ca acest spatiu geografic si cultural sa nu ramana in afara Europei si ei faceau presiune asupra noastra sa ne asumam desteptarea, sa cladim o casa a noastra solida si pe o stanca a omeniei, a valorilor si a eticii muncii echilibrate.

Starea de umilire nationala a fost ameliorata de incercarile cauzasilor nostri prin momentul Cuza, momentul Carol si Constitutia din 1866. Ceva s-a realizat, ceva s-a inaintat, ceva s-a pornit, dar drumul nu era decat de forma european ca in mentalitati, stil, cruzime, jaf si nelegiuire era cam la fel.

Taranul nostru nu a dat de Lumina, nu i s-a ameliorat soarta, nu a capatat un drept la educatie adevarata, nu a avut starea materiala de propasire si de inaltare.

Nu intamplator avem la inceput de secol XX o rascoala -1907- ce a uimit aceasta zona de continent!!

STRAINISMUL, ‘ europeismul”, formele noi ale Apusului junimistizant, criticii, revolutionarii, dandystii, snobistii, idealistii erau putini si nu faceau fata la marea elita aservita, in fratietate cu inapoierea, cu dorinta Binelui ei si a Raului tuturor celorlalti ai neamului.

Ei prin glasul lor, criticau abuzurile, inapoierea economica, starea de coruptie generalizata, lipsa de libertate si de avant al cuvantului spus in public etc.

Dar degeaba, cuibarirea starii de umilire nationala era desavarsita si adusa la dezvoltarea moderna de cei care stiau sa pupe mana celor care jefuiau Romania fara clipire, fara suflet si dupa un program clar, numai de ei stiut.

Un lucru este clar:

Nu am avut decat cateva momente in care am scos capul, am fost in zvacnirea cea mare pentru a fi ROMANI si in care am crezut in sentimentul nostru national si in dreptul nostru european de a fi o individualitate care cladeste Europa, o certitudine care adauga valoare batranului continent, o zona care inpodobeste paleta diversitatii acestui spatiu.

In rest, umilire, stransoare, pacoste si …”ciocul mic” si “stai locului…si nu vorbi ca superi..!!!” mai marii zilei, orei, politicului zonei, Europei etc.

P.S. Am sa continui…

 

Leave a Reply