RSS
 

Sterilitate si spoiala in modernizarea tarii!

15 Feb

in primul rand sa vedem ce inseamna cuvintele din titlul meu propus in analiza:

sterilitate s.f. 1 Incapacitate de reproducere; ster-pitudine, agenezie. Fig. Incapacitate de a crea, neputinţă de a realiza ceva în domeniul spiritual. Ce penibilă impresie îmi lasă această cumplită sterilitate de idei (VLAH.). Ext Ineficacitate. Sterilitatea acestor discuţii mă enervează. 2 însuşirea, starea unui teren steril; neproductivitate, infertilitate. Această sterilitate a ţării ialomiţene… trebuia să fi izbit pe slavi (HASD.). 3 (med., biol.) Stare caracterizată prin absenţa germenilor microbieni. Spec. Calitatea unei soluţii injectabile de a nu prezenta germeni microbieni. 4 Gener. Stare a unui obiect sau a unui mediu caracterizată prin lipsa oricărei forme de organism viabil.

http://www.dexx.ro/index.php?a=term&d=Dictionar+explicativ+roman&t=sterilitate

spoială s.f. Faptul de a spoi. 1 Acoperire a unei suprafeţe cu un strat subţire de var, spoire; văruiala. Ziduri cu spoiala de var coşcovită de igrasie (G. M. ZAMF.). (pop.;peior.) Fard. 2 Strat protector cu care este spoit un obiect. Fig. însuşire superficială a unor maniere civilizate, a unor noţiuni de cultură etc; pospăială. în noi totul e spoială (EMIN.). Loc.adj. De spoială = care este superficial, lipsit de temeinicie. Dacă prietenia-i de spoială… E ca sapa Şi-ţi pregăteşte groapa (ARGH.). pl. -ieli. /spoi + – eală.

http://www.dexx.ro/index.php?a=term&d=Dictionar+explicativ+roman&t=spoial%C4%83

moderniza vb. I. 1 tr. A face modern, a adapta la realităţile, la exigenţele prezentului. 2 tr. A da un aspect, un caracter modern, conform gusturilor şi cerinţelor actuale. 3 tr. (compl. indică fabrici, întreprinderi, instituţii etc.) A înzestra cu instalaţii, aparatură, utilaje etc. moderne. 4 tr. (compl. indică texte, ediţii etc.) A modifica în conformitate cu normele limbii actuale (pentru a deveni mai accesibil). 5 refl. (despre oameni) A se conforma gusturilor şi cerinţelor modei. prez.ind. -ez.

http://www.dexx.ro/index.php?a=term&d=Dictionar+explicativ+roman&t=moderniza

modernizare s.f. Acţiunea de a (se) moderniza şi rezultatul ei. pl. -ări. /v. moderniza.

http://www.dexx.ro/index.php?a=term&d=Dictionar+explicativ+roman&t=modernizare

*********************************************************************************************************
Transformarea Romaniei de la 1829 pana astazi poarta in esenta ei cheia modernizarii !
Opiniile istoricilor, economistilor, sociologilor, politologilor si oamenilor politici din toata aceata perioada care se apropie de doua sute de ani nu sunt identice, ba , din contra sunt , uneori, total opuse.

E greu de spus daca elita politica din aceste vremuri a avut un program coerent pentru ridicarea maselor, pentru trezirea si desteptarea multimilor, pentru a face din educatia lor o cale sigura de modernizare a neamului romanesc.

Mai ales ca in vreme multi romani erau in afara a ceea ce zicem ca au fost Principatele si o lunga vreme multi din ei s-au aflat sub vremelnice stapaniri straine.pentru toti acestia ceea ce se intampla in Romania dupa 1862 putea fi un model si un magnet pentru Unirea mult visata.

De o constructie constienta a Partidei Nationale de modernizare, de o viziune inchegata a acesteia pentru eficientizarea constructiei statale, cu obiective, directii, scop, cai, ritm si consecinte ale modernizarii nici vorba!!!

Ciolanul, dorinta de a face mimetism, de a copia de suprafata institutii vest-europene, de a adapta daca se poate rapidv realitatile de la noi cu cele de la occidentali a fost idealul cel mare a celor care de la noi erau la bucatele politicii romanesti.

In functie de jocul politic al fiecarei etape istorice , ca un compromis permanent intre cei care erau la putere si cei care jucau in opozitie, din aproape in aproape, s-a dezvoltat un joc de forme fara de fond in care noi ne faceam ca suntem europeni vestici si ei , avand nevoie de noi, geostrategic vorbind, ne gadilau ca avem vana europeana!!

Un intreg complex de factori de toate felurile nne-a condus spre ceea ce astazi suntem!!

Poate nu gresesc a spune ca multi dintre ei sunt externi, ca de cele mai multe ori IMPINSI de la spate sau cu arma la frunte am mai miscat ceva in sensul modernizarii tarii.

Dar greu si cu multe poticneli, cateodata inutile fapte si multa irosire de resurse!!

Legislatia, de cele mai multe ori dupa 1859, in pas cu Europa Vestica, mai putin perioada de infern si terorism a legionarilor si bolsevicilor, discursurile politice, discursurile parlamentare, media majoritara a vremii au fost spre o noua cale de a fi a Romaniei.

Totul se cuvine sa fie judecat din perspectiva unui ansamblu de politici, care sa ajunga in maruntaiele economiei, tarii si, mai ales, la taranul nostru ajuns dupa Legea Rurala a lui Cuza CETATEAN!!??

Dar lucrurile sunt mai complicate daca avem in vedere contextul international neprietenos, carente mari ale procesului investitional intern; ma refer la ineficienta investitiilor, risipa de resurse, slabiciunea unor segmente importante ale sectorului privat, starea de spirit generala in lumea afacerilor.

De multe ori , in toata aceasta perioada, investitiile publice au revelat o risipa enorma, ceea ce sugereaza ca cu mai putin se putea obtine mai mult daca se valorificau rezervele mari de eficienta si se prioritizau corespunzator cu interesul cetateanului, cu o mica crestere a bunastarii lui!

Desi vremurile s-au schimbat, iar resursele dezvoltarii(capitalul financiar,forta de munca,capitalul tehnologic si stiintific etc.) nu mai au apetenta “nationala”, deplasindu-se acolo unde se pot valorifica cel mai bine, Romania ramane la fel de lipsita de viziunile si tehnicile necesare pentru a le atrage (de unde sint disponibile) si utiliza national.

Motorul bugetar, pe care s-a mizat de generatii, nu poate fi neglijat,dar fata de dimensiunea sa financiara, a avut forta unei motociclete,obligata sa traga o garnitura de tren, prost croita si invechita pentru sinele existente.

Fara a fi valorificat motorul national al eficientei sociale, in procesul dezvoltarii, care sa fie interesate in constructia unui “capital institutional” performant, Romania saraca este lipsita de forta de a iesi din fundatura in care a bagat-o “dezvoltarea bugetara”, coruptia si iresponsabilitatea clasei politice.

Unde am ajuns??

Creșterea coeficientului Gini ne plasa sub Bulgaria și Cehia, dar peste Polonia, Ungaria și Slovacia. În toate țările, pierderile relative de venituri s-au acumulat către cincimea cea mai bogată a populației, pe fondul unei diminuări cu circa un sfert a nivelului de trai.
România a marcat o diminuare de 24% a veniturilor gospodăriilor de muncitori, 20% în cazul celor de agricultori și 23% la pensionari.

Ar fi de subliniat că pensionarii din România beneficiau, la egalitate cu cei din Polonia de cea mai mare rată de înlocuire a veniturilor din muncă (88%), cu excepția Ungariei ( 92% ). Asta în timp ce țări precum Cehia (61%), Letonia(59%) sau Lituania (58%) se situau pe cu totul alt palier.
Ceea ce explică și o bună parte dintre nemulțumirile actuale, în pofida politicii susținute propensionari din ultimii ani (creșterea pensiilor după 2006 a depășit cu mult creșterea salariilor, apoi pensiile au fost menținute, pe când salariile nu).

În România, nu doar raportul dintre cei mai bogați și cei mai săraci cetățeni s-a deteriorat, dar și clasa mijlocie, poziționată în cvintilele 2,3 și 4 a avut de suferit din redistribuirea produsului realizat la nivel național. Practic, clasa mijlocie a suportat în cea mai mare măsură politica socială de susținere a celor mai săraci, în timp ce contribuția celor mai avuți a fost relativ redusă.

Problema nu este că am evoluat în sensul unei anumite creșteri a inegalităților ci faptul că am depășit măsura europeană în materie și nu se întrevăd semnele unei politici de stopare și inversare a evoluției către reperul standard european de 30%.

Asta în condițiile în care economia a intrat într-o eră de schimbări rapide. Acestea creează atât amenințări cât și oportunități iar flexibilitatea socială și viteza în luarea deciziilor economice devin esențiale pentru succesul pe o piață tot mai competitivă și mai interconectată informațional. Tradiția este contestată de noile venite în peisajul tranzacțiilor cu bunuri și servicii iar liderii mondiali de altă dată sunt înlocuiți cu noi centre de putere tehnologică.

Cum suntem?

România e un stat populist pentru că:

1. Desi are printre cele mai mici procente din PIB alocate prestatiilor sociale, România are unul din cele mai mari alocări din banii pe care-i încasează în mod real.

2. Nu mai putin de 65 % dintre români beneficiază sub o forma sau alta de asistenţă socială. Practic, statul ne dă impresia că suntem o ţară de asistaţi, când, în realitate, suntem o ţară de autoasistaţi prin intermediul statului. Formele (numeroase!) de asistenţă socială sunt finanţate printr-un mare număr de taxe şi impozite.

3. Statul roman acordă nu mai putin de 202 de forme de ajutor social, în fapt, un lung şir de măsuri electorale care s-au acumulat de la an la an şi de la alegeri la alegeri. Ajutoarele sunt foarte multe, în comparaţie cu alte ţări, şi, tot prin comparaţie, derizorii sau de-a dreptul mizerabile.

4. In multe cazuri, ajutoarele sociale sunt date fraudulos, legile de urmărire şi alocare nu sunt respectate, ceea ce face ca unele din aceste ajuroare să fie, in bună măsură, forme oficiale de mită electorală.

http://cursdeguvernare.ro/de-ce-romania-nu-e-stat-asistential-de-ce-romania-e-stat-populist-comparatia-cu-europa.html

Ce facem?

Doi din trei români s-au ales cu cel puţin o formă de ajutor social!!
E bine?
Eu zic ca e rau!!

Măsura în care costurile ieşirii din recesiune sunt echitabil distribuite este dată, în expresie matematică, de evoluţia unui aşa-numit coeficient Gini. Din păcate, datele colectate până în prezent se arată destul de sumbre iar sensul în care ne îndreptăm nu este unul european.
La intrarea în UE, România se situa exact la media statelor membre (0,31)

Pentru a avea o imagine mai clară referitor la aceste cifre, un coeficient Gini de 0,50 semnifică faptul că un sfert din populaţie deţine trei sferturi din avuţia naţională iar restului de trei sferturi îi revine numai un sfert. Avantajul acestui tip de estimare este că nu depinde de mărimea populaţiei şi nici de situaţia socială sau politică.

La noi, evoluţia a fost iniţial lentă, în sensul creşterii inegalităţii, cu valori succesive de 0,28 până în 1998, 0,29 în 1999, 0,30 în 2001, 0,31 în 2004 şi 0,32 în 2008. Criza a accelerat puternic inegalitatea socială. Economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, atrăgea atenţia la mijlocul anului trecut că am ajuns deja la un coeficient Gini de 0,36, situat la limita de sus a UE.

“Cea mai mare parte a populaţiei poate trăi mai bine, în mod sustenabil, dacă exista un contract social intern, prin care paturile bogate sa accepte să cedeze o parte din veniturile lor păturilor sarace. Aceastea din urmă, însă, trebuie să dovedească faptul că merita un astfel de sacrificiu“, afirma atunci Valentin Lazea.

http://cursdeguvernare.ro/criza-si-populismul-au-crescut-inegalitatea-sociala-prin-distrugerea-clasei-mijlocii-coeficientul-gini-plaseaza-romania-la-marginea-europei.html

Ce nu am facut si era necesar sa facem?

Sa ne indreptam spre cetatean , sa-i sporin respectul fata de munca, sa-i schimbam ATITUDINEA conservatoare, inerta de multe ori fata de modernizare, de nou, de schimbare , sa-i dam incredere in fortele lui, sa-l ajutam sa traiasca pe picioarele lui , pe munca lui , incurajand eficienta muncii cinstite si curate spre plusvaloarea , spre valoare adaugata lui si confratilor lui si deci si societatii!!

Elitele politice sunt in faliment pentru ca nu si-au propus schimbarea statutului taranului in cetatean si incurajarea lui economica , fara de mimetism religios si cu respectul institutiilor statului in dauna acelora care vremelnic au condus tara, neamul si statul!

Am mers ca DACA SE POATE, da, DAR NUMAI DACA SE POATE !(Lascar Catargiu)

In aceasta sfera de cuprindere ritmul a fost lent si inutil cand privim in ansamblul vremii!

Suntem la margine si economic si cetatenesc si cultural!

Suntem neperformanti pentru ca asa si-au propus ei , cei care in cei doua sute de ani ne-au condus: sa fim si noi pe acolo prin Europa la cheremul celor care sunt mari vremelnic!

Greu….si mai ales RAU, un rau profund care ne urmareste continuu….

 

Leave a Reply