RSS
 

Archive for februarie, 2013

Papa-responsabilitate si riscuri!

28 Feb

Se incheie astazi un mandat pentru Papa Benedict al XVI-lea.

8 ani de pontificat la Cetatea Eterna!

Buni sau mai putin buni, istoria si , mai ales, Dumnezeu, judeca.

Noi asistam la jocul curat de mizerie in care anchilozatul aparat al Bisericii manipuleaza!

Oricum , am vrut sa-mi spun parerea si sa afirm ca este o greseala plecarea/retragerea papei din mirungerea data !

Cand esti intro misie data de Cel de SUS trebuie sa cureti gradina si sa o ocrotesti de relele prezente si viitoare!

Cine putea mai bine decat el, cunoscatorul de taina al secretelor Vaticanului si al mizeriilor din orice organism viu!

Si trupul nostru nu este numai bine mirositor si daruitor de frumusete! Si el are iesirile lui cu fete al Raului si cu urate faceri necesare!

Asa si Biserica aceasta avea nevoie de masurile de reintinerire cu taieri masive ale raului din interiorul acestei imense structuri. Nu trebuia sa fie el invins de sistem , ci el sa ia taurul de coarnele lui cele puternice si sa-l indrepte unde numai el stia ca este Binele dat de IISUS.

Ii doresc pace interioara si liniste , dar greseala timpului ales pentru meditatie ramane si nu poate fi stearsa de nimeni , niciodata !

Ramane cu ea si in ea va fi judecat pontificatul sau!

 

Sterilitate si spoiala in modernizarea tarii!

15 Feb

in primul rand sa vedem ce inseamna cuvintele din titlul meu propus in analiza:

sterilitate s.f. 1 Incapacitate de reproducere; ster-pitudine, agenezie. Fig. Incapacitate de a crea, neputinţă de a realiza ceva în domeniul spiritual. Ce penibilă impresie îmi lasă această cumplită sterilitate de idei (VLAH.). Ext Ineficacitate. Sterilitatea acestor discuţii mă enervează. 2 însuşirea, starea unui teren steril; neproductivitate, infertilitate. Această sterilitate a ţării ialomiţene… trebuia să fi izbit pe slavi (HASD.). 3 (med., biol.) Stare caracterizată prin absenţa germenilor microbieni. Spec. Calitatea unei soluţii injectabile de a nu prezenta germeni microbieni. 4 Gener. Stare a unui obiect sau a unui mediu caracterizată prin lipsa oricărei forme de organism viabil.

http://www.dexx.ro/index.php?a=term&d=Dictionar+explicativ+roman&t=sterilitate

spoială s.f. Faptul de a spoi. 1 Acoperire a unei suprafeţe cu un strat subţire de var, spoire; văruiala. Ziduri cu spoiala de var coşcovită de igrasie (G. M. ZAMF.). (pop.;peior.) Fard. 2 Strat protector cu care este spoit un obiect. Fig. însuşire superficială a unor maniere civilizate, a unor noţiuni de cultură etc; pospăială. în noi totul e spoială (EMIN.). Loc.adj. De spoială = care este superficial, lipsit de temeinicie. Dacă prietenia-i de spoială… E ca sapa Şi-ţi pregăteşte groapa (ARGH.). pl. -ieli. /spoi + – eală.

http://www.dexx.ro/index.php?a=term&d=Dictionar+explicativ+roman&t=spoial%C4%83

moderniza vb. I. 1 tr. A face modern, a adapta la realităţile, la exigenţele prezentului. 2 tr. A da un aspect, un caracter modern, conform gusturilor şi cerinţelor actuale. 3 tr. (compl. indică fabrici, întreprinderi, instituţii etc.) A înzestra cu instalaţii, aparatură, utilaje etc. moderne. 4 tr. (compl. indică texte, ediţii etc.) A modifica în conformitate cu normele limbii actuale (pentru a deveni mai accesibil). 5 refl. (despre oameni) A se conforma gusturilor şi cerinţelor modei. prez.ind. -ez.

http://www.dexx.ro/index.php?a=term&d=Dictionar+explicativ+roman&t=moderniza

modernizare s.f. Acţiunea de a (se) moderniza şi rezultatul ei. pl. -ări. /v. moderniza.

http://www.dexx.ro/index.php?a=term&d=Dictionar+explicativ+roman&t=modernizare

*********************************************************************************************************
Transformarea Romaniei de la 1829 pana astazi poarta in esenta ei cheia modernizarii !
Opiniile istoricilor, economistilor, sociologilor, politologilor si oamenilor politici din toata aceata perioada care se apropie de doua sute de ani nu sunt identice, ba , din contra sunt , uneori, total opuse.

E greu de spus daca elita politica din aceste vremuri a avut un program coerent pentru ridicarea maselor, pentru trezirea si desteptarea multimilor, pentru a face din educatia lor o cale sigura de modernizare a neamului romanesc.

Mai ales ca in vreme multi romani erau in afara a ceea ce zicem ca au fost Principatele si o lunga vreme multi din ei s-au aflat sub vremelnice stapaniri straine.pentru toti acestia ceea ce se intampla in Romania dupa 1862 putea fi un model si un magnet pentru Unirea mult visata.

De o constructie constienta a Partidei Nationale de modernizare, de o viziune inchegata a acesteia pentru eficientizarea constructiei statale, cu obiective, directii, scop, cai, ritm si consecinte ale modernizarii nici vorba!!!

Ciolanul, dorinta de a face mimetism, de a copia de suprafata institutii vest-europene, de a adapta daca se poate rapidv realitatile de la noi cu cele de la occidentali a fost idealul cel mare a celor care de la noi erau la bucatele politicii romanesti.

In functie de jocul politic al fiecarei etape istorice , ca un compromis permanent intre cei care erau la putere si cei care jucau in opozitie, din aproape in aproape, s-a dezvoltat un joc de forme fara de fond in care noi ne faceam ca suntem europeni vestici si ei , avand nevoie de noi, geostrategic vorbind, ne gadilau ca avem vana europeana!!

Un intreg complex de factori de toate felurile nne-a condus spre ceea ce astazi suntem!!

Poate nu gresesc a spune ca multi dintre ei sunt externi, ca de cele mai multe ori IMPINSI de la spate sau cu arma la frunte am mai miscat ceva in sensul modernizarii tarii.

Dar greu si cu multe poticneli, cateodata inutile fapte si multa irosire de resurse!!

Legislatia, de cele mai multe ori dupa 1859, in pas cu Europa Vestica, mai putin perioada de infern si terorism a legionarilor si bolsevicilor, discursurile politice, discursurile parlamentare, media majoritara a vremii au fost spre o noua cale de a fi a Romaniei.

Totul se cuvine sa fie judecat din perspectiva unui ansamblu de politici, care sa ajunga in maruntaiele economiei, tarii si, mai ales, la taranul nostru ajuns dupa Legea Rurala a lui Cuza CETATEAN!!??

Dar lucrurile sunt mai complicate daca avem in vedere contextul international neprietenos, carente mari ale procesului investitional intern; ma refer la ineficienta investitiilor, risipa de resurse, slabiciunea unor segmente importante ale sectorului privat, starea de spirit generala in lumea afacerilor.

De multe ori , in toata aceasta perioada, investitiile publice au revelat o risipa enorma, ceea ce sugereaza ca cu mai putin se putea obtine mai mult daca se valorificau rezervele mari de eficienta si se prioritizau corespunzator cu interesul cetateanului, cu o mica crestere a bunastarii lui!

Desi vremurile s-au schimbat, iar resursele dezvoltarii(capitalul financiar,forta de munca,capitalul tehnologic si stiintific etc.) nu mai au apetenta “nationala”, deplasindu-se acolo unde se pot valorifica cel mai bine, Romania ramane la fel de lipsita de viziunile si tehnicile necesare pentru a le atrage (de unde sint disponibile) si utiliza national.

Motorul bugetar, pe care s-a mizat de generatii, nu poate fi neglijat,dar fata de dimensiunea sa financiara, a avut forta unei motociclete,obligata sa traga o garnitura de tren, prost croita si invechita pentru sinele existente.

Fara a fi valorificat motorul national al eficientei sociale, in procesul dezvoltarii, care sa fie interesate in constructia unui “capital institutional” performant, Romania saraca este lipsita de forta de a iesi din fundatura in care a bagat-o “dezvoltarea bugetara”, coruptia si iresponsabilitatea clasei politice.

Unde am ajuns??

Creșterea coeficientului Gini ne plasa sub Bulgaria și Cehia, dar peste Polonia, Ungaria și Slovacia. În toate țările, pierderile relative de venituri s-au acumulat către cincimea cea mai bogată a populației, pe fondul unei diminuări cu circa un sfert a nivelului de trai.
România a marcat o diminuare de 24% a veniturilor gospodăriilor de muncitori, 20% în cazul celor de agricultori și 23% la pensionari.

Ar fi de subliniat că pensionarii din România beneficiau, la egalitate cu cei din Polonia de cea mai mare rată de înlocuire a veniturilor din muncă (88%), cu excepția Ungariei ( 92% ). Asta în timp ce țări precum Cehia (61%), Letonia(59%) sau Lituania (58%) se situau pe cu totul alt palier.
Ceea ce explică și o bună parte dintre nemulțumirile actuale, în pofida politicii susținute propensionari din ultimii ani (creșterea pensiilor după 2006 a depășit cu mult creșterea salariilor, apoi pensiile au fost menținute, pe când salariile nu).

În România, nu doar raportul dintre cei mai bogați și cei mai săraci cetățeni s-a deteriorat, dar și clasa mijlocie, poziționată în cvintilele 2,3 și 4 a avut de suferit din redistribuirea produsului realizat la nivel național. Practic, clasa mijlocie a suportat în cea mai mare măsură politica socială de susținere a celor mai săraci, în timp ce contribuția celor mai avuți a fost relativ redusă.

Problema nu este că am evoluat în sensul unei anumite creșteri a inegalităților ci faptul că am depășit măsura europeană în materie și nu se întrevăd semnele unei politici de stopare și inversare a evoluției către reperul standard european de 30%.

Asta în condițiile în care economia a intrat într-o eră de schimbări rapide. Acestea creează atât amenințări cât și oportunități iar flexibilitatea socială și viteza în luarea deciziilor economice devin esențiale pentru succesul pe o piață tot mai competitivă și mai interconectată informațional. Tradiția este contestată de noile venite în peisajul tranzacțiilor cu bunuri și servicii iar liderii mondiali de altă dată sunt înlocuiți cu noi centre de putere tehnologică.

Cum suntem?

România e un stat populist pentru că:

1. Desi are printre cele mai mici procente din PIB alocate prestatiilor sociale, România are unul din cele mai mari alocări din banii pe care-i încasează în mod real.

2. Nu mai putin de 65 % dintre români beneficiază sub o forma sau alta de asistenţă socială. Practic, statul ne dă impresia că suntem o ţară de asistaţi, când, în realitate, suntem o ţară de autoasistaţi prin intermediul statului. Formele (numeroase!) de asistenţă socială sunt finanţate printr-un mare număr de taxe şi impozite.

3. Statul roman acordă nu mai putin de 202 de forme de ajutor social, în fapt, un lung şir de măsuri electorale care s-au acumulat de la an la an şi de la alegeri la alegeri. Ajutoarele sunt foarte multe, în comparaţie cu alte ţări, şi, tot prin comparaţie, derizorii sau de-a dreptul mizerabile.

4. In multe cazuri, ajutoarele sociale sunt date fraudulos, legile de urmărire şi alocare nu sunt respectate, ceea ce face ca unele din aceste ajuroare să fie, in bună măsură, forme oficiale de mită electorală.

http://cursdeguvernare.ro/de-ce-romania-nu-e-stat-asistential-de-ce-romania-e-stat-populist-comparatia-cu-europa.html

Ce facem?

Doi din trei români s-au ales cu cel puţin o formă de ajutor social!!
E bine?
Eu zic ca e rau!!

Măsura în care costurile ieşirii din recesiune sunt echitabil distribuite este dată, în expresie matematică, de evoluţia unui aşa-numit coeficient Gini. Din păcate, datele colectate până în prezent se arată destul de sumbre iar sensul în care ne îndreptăm nu este unul european.
La intrarea în UE, România se situa exact la media statelor membre (0,31)

Pentru a avea o imagine mai clară referitor la aceste cifre, un coeficient Gini de 0,50 semnifică faptul că un sfert din populaţie deţine trei sferturi din avuţia naţională iar restului de trei sferturi îi revine numai un sfert. Avantajul acestui tip de estimare este că nu depinde de mărimea populaţiei şi nici de situaţia socială sau politică.

La noi, evoluţia a fost iniţial lentă, în sensul creşterii inegalităţii, cu valori succesive de 0,28 până în 1998, 0,29 în 1999, 0,30 în 2001, 0,31 în 2004 şi 0,32 în 2008. Criza a accelerat puternic inegalitatea socială. Economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, atrăgea atenţia la mijlocul anului trecut că am ajuns deja la un coeficient Gini de 0,36, situat la limita de sus a UE.

“Cea mai mare parte a populaţiei poate trăi mai bine, în mod sustenabil, dacă exista un contract social intern, prin care paturile bogate sa accepte să cedeze o parte din veniturile lor păturilor sarace. Aceastea din urmă, însă, trebuie să dovedească faptul că merita un astfel de sacrificiu“, afirma atunci Valentin Lazea.

http://cursdeguvernare.ro/criza-si-populismul-au-crescut-inegalitatea-sociala-prin-distrugerea-clasei-mijlocii-coeficientul-gini-plaseaza-romania-la-marginea-europei.html

Ce nu am facut si era necesar sa facem?

Sa ne indreptam spre cetatean , sa-i sporin respectul fata de munca, sa-i schimbam ATITUDINEA conservatoare, inerta de multe ori fata de modernizare, de nou, de schimbare , sa-i dam incredere in fortele lui, sa-l ajutam sa traiasca pe picioarele lui , pe munca lui , incurajand eficienta muncii cinstite si curate spre plusvaloarea , spre valoare adaugata lui si confratilor lui si deci si societatii!!

Elitele politice sunt in faliment pentru ca nu si-au propus schimbarea statutului taranului in cetatean si incurajarea lui economica , fara de mimetism religios si cu respectul institutiilor statului in dauna acelora care vremelnic au condus tara, neamul si statul!

Am mers ca DACA SE POATE, da, DAR NUMAI DACA SE POATE !(Lascar Catargiu)

In aceasta sfera de cuprindere ritmul a fost lent si inutil cand privim in ansamblul vremii!

Suntem la margine si economic si cetatenesc si cultural!

Suntem neperformanti pentru ca asa si-au propus ei , cei care in cei doua sute de ani ne-au condus: sa fim si noi pe acolo prin Europa la cheremul celor care sunt mari vremelnic!

Greu….si mai ales RAU, un rau profund care ne urmareste continuu….

 

Modificari LEN

13 Feb

Pe 9 februarie s-au implinit doi ani de la intrarea in vigoare a legii Educatiei Nationale. De la punerea in aplicare a legii si pana astazi, Ministerul Educatiei a schimbat 6 ministri si jumatate (doar in anul 2012) si a modificat Legea Educatiei Nationale astfel incat pensionarea nu mai reprezinta punctul terminus al carierei didactice, incompatibilitatile rector-parlamentar nu mai exista sau limita studentilor-doctoranzi pe care un profesor ii poate coordona este stabilita de Senatul universitar.

Marile noutati introduse prin Legea Educatiei in 2011 – pe scurt:

Legea Educatiei Nationale a intrat in vigoare pe 9 februarie 2011. Printre marile noutati introduse in sistemul de invatamant prin aceasta lege se numara trecerea de la invatamantul obligatoriu de 8 ani la invatamantul obligatoriu de 10 ani (prin infiintarea clasei pregatitoare obligatorii la 6 ani si trecerea clasei a IX-a de la liceu la gimnaziu). O alta noutate a reprezentat-o faptul ca profesorii nu mai sunt majoritari in Consiliile de Administratie din scoli (Sursa)

Pe scurt, noutatile aduse in 2011 de Legea Educatiei:

invatamantul obligatoriu de 10 ani
finantarea per elev care a facut ca primarii sa nu poata schimba destinatia sumelor pentru intretinerea scolilor
infiintarea clasei pregatitoare si trecerea clasei a IX-a de la liceu la gimnaziu, incepand cu generatia de elevi care a intrat in clasa a V-a in anul scolar 2011-2012
regandirea scolilor profesionale (Vezi aici un exemplu de scoala profesionala infiintata dupa noua lege)
pensionarea profesorilor din preuniversitar la 65 de ani si interdictia ca pensionarii sa detina functii de conducere (prevedere modificata ulterior)
introducerea prevederii ca profesorii nu mai sunt angajati ai sistemului national de invatamant, ci angajati ai scolii. “Asta inseamna ca daca profesorul nu performeaza, cel care l-a angajat, adica scoala, il poate da si afara” – Mircea Miclea, fost ministru al Educatiei (prevedere modificata)
interdictia ocuparii de functii de conducere in universitati, dupa pensionare (prevedere modificata)
introducerea incompatibilitatilor rector-parlamentar, rector-persoana cu functii de conducere intr-un partid (prevedere modificata)
introducerea sistemului de doctorat in cotutela pentru profesorii cu varsta de peste 65 de ani (prevedere modificata)
plata cu ora a activitatilor care excedeaza norma didactica si acordul senatului universitar pentru sustinerea de cursuri in alte universitati
clasificarea universitatilor si ierarhizarea programelor de studii
Noua Lege a Educatiei Nationale prevede faptul ca minoritatile nationale invata istoria si geografia in limba materna, in timpul gimnaziului si al liceului, si limba romana in regim de limba straina (Sursa)
Citeste aici mai multe despre noutatile din Legea Educatiei Nationale, asa cum a intrat ea in vigoare

Cele mai importante modificari operate intre timp la Legea Educatiei:

finantarea universitatilor nu se mai face in functie de rezultatele clasificarii (Sursa)
principiul “finantarea urmeaza elevul”, deci finantarea si a elevilor din scolile private se amana pana anul viitor (Mai multe aici)
dupa examenul de definitivat, profesorii nu mai sunt “titulari pe postul ocupat”, ci “titulari in invatamantul preuniversitar”
eliminarea prevederii potrivit careia pentru personalul titular – numarul maxim de ore platite in regim de plata cu ora nu poate depasi norma didactica minima
profesorii universitari vor putea indruma la Doctorat cati studenti-doctoranzi aproba senatul universitar (nu maximum 8 studenti-doctoranzi, cati prevedea Legea)
profesorii universitari pot de acum inainte, dupa ce ies la pensie, sa ocupe functii de conducere in toate universitatile, fie de stat, particulare sau confesionale
dispar incompatibilitatile: persoanele care ocupa o functie de conducere sau de demnitate publica pot sa fie in paralel si rectori, cu exceptia membrilor Guvernului sau a secretarilor de stat care au obligatia sa sa suspende din functia de rector
functia de rector este dupa modificarea LEN compatibila cu detinerea de functii de conducere in cadrul unui partid politic
profesorii din preuniversitar vor putea fi in functii de conducere si dupa ce se pensioneaza
in preuniversitar, profesorii cu gradul didactic I sau cu titlul stiintific de doctor pot fi mentinuti, cu aprobarea anuala a consiliului de administratie, ca titulari in functia didactica pana la 3 ani peste varsta de pensionare, la cerere
dispare Atestatul de Abilitare dintre conditiile pentru ocuparea functiei de profesor universitar
amanarea introducerii masterului didactic (el a fost anuntat in aprilie 2012 si “uitat” apoi de toti ministrii)
amanarea aprobarii curriculumului pentru clasele I si a II-a (Vezi aici curriculumurile pentru clasa I si a II-a)
obligarea invatatorilor si educatorilor sa faca facultate in urmatorii 6 ani daca vor sa isi pastreze postul (Mai multe aici)
modificarea criteriilor pentru a deveni profesor universitar (Mai multe aici si aici)

Cele mai importante modificari aduse Legii Educatiei Nationale, punct cu punct:

Art. 9 alin. (2) asa cum era in LEN:
(2) Statul asigura finantarea de baza pentru toti prescolarii si pentru toti elevii din invatamantul general obligatoriu de stat, particular si confesional acreditat. De asemenea, statul asigura finantarea de baza pentru invatamantul profesional si liceal acreditat, de stat, particular si confesional, precum si pentru cel postliceal de stat. Finantarea se face in baza si in limitele costului standard per elev sau per prescolar, dupa metodologia elaborata de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
MODIFICAREA prin OUG 92/2012:
*) Prevederile art. 9 alin. (2) se proroga pana la data de 31 decembrie 2013. (Citeste aici mai multe despre amanarea cu un an a finantarii elevilor din scolile particulare)

Art. 27 alin. (6) asa cum era in LEN:
(6) Statul sprijina educatia timpurie, ca parte componenta a invatarii pe tot parcursul vietii, prin acordarea unor cupoane sociale. Acestea vor fi acordate in scop educational, conform legislatiei in domeniul asistentei sociale, in functie de veniturile familiei, din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.
Acordarea cupoanelor a fost AMANATA succesiv:
*) Pana la data de 31 decembrie 2012 nu se acorda cupoanele sociale prevazute la art. 27 alin. (6). – amanat prin Legea 283/2011
*) Prevederile art. 27 alin. (6) se proroga pana la data de 31 decembrie 2013. – amanat prin OUG 92/2012

Art. 66 asa cum era in LEN:
(1) Numarul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de invatamant este de maximum 20 de ore pe saptamana la invatamantul primar, 25 de ore pe saptamana la invatamantul gimnazial si 30 de ore pe saptamana la invatamantul liceal. Aceste ore sunt alocate atat pentru predare si evaluare, cat si pentru invatarea in clasa, asistata de cadrul didactic, a continuturilor predate, conform prezentei legi.

(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), numarul maxim de ore poate fi depasit cu numarul de ore prevazute pentru studierea limbii materne, a istoriei si traditiei minoritatilor nationale si a invatamantului bilingv.

(3) In cadrul Curriculumului national, disciplinele obligatorii au o pondere de 80% in planurile-cadru de la nivelul invatamantului obligatoriu si de 70% in cele de la nivelul liceului.

(4) In cadrul Curriculumului national, disciplinele optionale au o pondere de 20% in planurile-cadru pentru invatamantul obligatoriu si de 30% in cele pentru liceu.
Art. 66 MODIFICAT prin OUG 92/2012
(1) Numarul de ore alocat disciplinelor de studiu/modulelor de pregatire este stabilit prin planurile-cadru de invatamant si se aproba prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului. Aceste ore sunt alocate atat pentru predare si evaluare, cat si pentru invatarea in clasa, asistata de cadrul didactic, a continuturilor predate.
(2) In cadrul Curriculumului national, ponderea disciplinelor obligatorii, respectiv a celor optionale se stabileste prin planurile-cadru, astfel incat sa fie respectate atat principiul asigurarii egalitatii de sanse si al echitatii, cat si principiul relevantei si al descentralizarii.

Art. 101 asa cum era in LEN:
(2) Statul asigura finantarea de baza pentru toti prescolarii si pentru toti elevii din invatamantul primar, gimnazial, profesional si liceal de stat, particular sau confesional acreditat, precum si pentru elevii din invatamantul postliceal special de stat. Finantarea de baza se face in limitele costului standard per elev/prescolar, conform metodologiei elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
Art. 101 MODIFICAT in dec 2011 si dec 2012
(*) Pana la inceputul anului scolar 2012-2013 nu se acorda finantarea de baza pentru elevii din invatamantul primar particular acreditat, gimnazial particular acreditat, profesional particular acreditat, liceal particular acreditat, prevazuta la art. 101 – modificat prin Legea 283/2011
(*) Prevederile art. 101 alin. (2) referitoare la finantarea de baza pentru invatamantul preuniversitar particular si confesional acreditat se proroga pana la data de 31 decembrie 2013. – modificat prin Ordonanta de urgenta 92/2012

Art. 158 alin. (4) asa cum era in LEN:
(4) Fiecare scoala doctorala este evaluata individual, pentru fiecare domeniu in parte, in vederea acreditarii. Evaluarea scolii doctorale se face pe baza performantei scolii doctorale si a capacitatii institutionale a IOSUD din care face parte scoala doctorala. Evaluarea scolilor doctorale se face de catre ARACIS sau de catre o alta agentie de asigurare a calitatii, din tara sau strainatate, pe baza rapoartelor CNCS referitoare la calitatea cercetarii si a rapoartelor CNATDCU referitoare la calitatea resurselor umane. Sistemul de criterii si metodologia de evaluare se stabilesc prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, pe baza propunerilor comune ale ARACIS, CNCS si CNATDCU. Fiecare scoala doctorala este evaluata periodic, din 5 in 5 ani.
Art. 158 alin (4 1) ADAUGAT in luna mai 2012 prin Ordonanta de urgenta 21/2012:
(4 1) Prin exceptie de la prevederile alin. (4), pana la finalul anului universitar 2012-2013, evaluarea scolilor doctorale se face de catre ARACIS sau de catre o alta agentie de asigurare a calitatii, din tara sau din strainatate. Sistemul de criterii si metodologia de evaluare se stabilesc prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, pe baza propunerilor ARACIS. Fiecare scoala doctorala este evaluata periodic, din 5 in 5 ani.

Art. 160 asa cum era in LEN:
(3) Granturile doctorale se acorda pe baza de competitie nationala de proiecte stiintifice intre scolile doctorale sau competitie nationala de proiecte stiintifice intre conducatorii de doctorat, membri ai unei scoli doctorale. Competitiile sunt organizate in coordonarea CNCS.
(4) Numarul anual de granturi doctorale alocate celor doua tipuri de competitii prevazute la alin. (3), precum si metodologia de desfasurare a competitiilor se stabilesc prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
Art. 160 MODIFICAT
(5) Prin exceptie de la prevederile alin. (3) si (4), pentru anul universitar 2012-2013, numarul granturilor doctorale se stabileste prin hotarare a Guvernului si se repartizeaza IOSUD prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului. IOSUD repartizeaza scolilor doctorale granturile doctorale prin competitie intre acestea, pe baza unei metodologii aprobate de senatul universitatii. – modificat in luna mai 2012 prin OUG 21/2012

Art. 162 alin. (1) asa cum era in LEN:
(1) Studiile universitare de doctorat se pot organiza si in cotutela, caz in care studentul-doctorand isi desfasoara activitatea sub indrumarea concomitenta a unui conducator de doctorat din Romania si a unui conducator de doctorat dintr-o alta tara sau sub indrumarea concomitenta a doi conducatori de doctorat din institutii diferite din Romania, pe baza unui acord scris intre institutiile organizatoare implicate. Doctoratul in cotutela poate fi organizat si in cazul in care conducatorii de doctorat sunt din aceeasi IOSUD, dar au specializari/domenii diferite de studiu sau unul dintre conducatorii de doctorat a atins varsta pensionarii, conform prevederilor din Carta universitara.
Art. 162 alin. (1) MODIFICAT:
(1 1) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), in anul universitar 2012-2013, studiile universitare de doctorat se pot organiza si in cotutela, caz in care studentul doctorand isi desfasoara activitatea sub indrumarea concomitenta a unui conducator de doctorat din Romania si a unui conducator de doctorat dintr-o alta tara sau sub indrumarea concomitenta a 2 conducatori de doctorat din institutii diferite din Romania, pe baza unui acord scris intre institutiile organizatoare implicate. Doctoratul in cotutela poate fi organizat si in cazul in care conducatorii de doctorat sunt din aceeasi IOSUD, dar au specializari/domenii diferite de studii, conform prevederilor din Carta universitara. – modificat in luna mai 2012 prin OUG 21/2012

Art. 167 asa cum era in LEN:
(2) Un conducator de doctorat poate indruma simultan maximum 8 studenti-doctoranzi, aflati in diverse stadii ale studiilor de doctorat.
Art. 167 MODIFICAT:
(2) Numarul studentilor-doctoranzi care pot fi indrumati simultan de catre un conducator de doctorat se stabileste de catre senatul universitar. – modificat in decembrie 2012 prin OUG 92/2012

Art. 172 asa cum era in LEN:
(1) Programele postdoctorale de cercetare avansata:
a) sunt programe destinate persoanelor care au obtinut o diploma de doctor in stiinte cu cel mult 5 ani inainte de admiterea in programul postdoctoral si care doresc sa se perfectioneze in cadrul unei alte institutii decat cea in care au obtinut titlul de doctor;
Art. 172 MODIFICAT:
a)sunt programe destinate persoanelor care au obtinut o diploma de doctor in stiinte cu cel mult 5 ani inainte de admiterea in programul postdoctoral; – modificat in decembrie 2012 prin OUG 92/2012

Art. 172 alin. (4) ABROGAT prin OUG 92/2012:
- Aceeasi ordonanta de urgenta abroga articolul care prevede urmatoarele: “Cercetatorii postdoctorali sunt incadrati de catre universitati cu contract de munca pe perioada determinata. Cercetatorii postdoctorali sunt incadrati, de regula, pe functia de cercetator stiintific sau cercetator stiintific gradul III, dar pot fi incadrati si pe functii de cercetare superioare acestora, in functie de indeplinirea conditiilor necesare.”

Aliniat Adaugat la art. 211 prin OUG 92/2012:
(3 1) In cazul exercitarii unei functii de membru al Guvernului sau de secretar de stat, rectorul are obligatia de a se suspenda din functie pe perioada exercitarii respectivei demnitati.

Tot Ordonanta de Urgenta 92/2012 ABROGA urmatorul articol din LEN:
Art. 215
(1) Dupa implinirea varstei de pensionare, ocuparea oricarei functii de conducere in universitatile de stat, particulare si confesionale este interzisa, cu exceptia mandatelor in exercitiu la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
(2) Persoanele care exercita o functie de conducere sau de demnitate publica au dreptul de a li se rezerva postul din sistemul educational.
(3) Persoanele care ocupa o functie de conducere sau de demnitate publica nu pot exercita functia de rector pe perioada indeplinirii mandatului.
(4) Functia de rector este incompatibila cu detinerea de functii de conducere in cadrul unui partid politic, pe perioada exercitarii mandatului.
(5) Functiile de conducere sau de demnitate publica se pot cumula cu functiile didactice si/sau de cercetare.

Art. 236 alin. (2) asa cum era in LEN:
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), formarea personalului din educatia anteprescolara se realizeaza prin liceele pedagogice.
Art. 236 alin. (2) MODIFICAT:
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), formarea personalului din educatia anteprescolara pentru functia de educator-puericultor din invatamantul prescolar si primar, pentru functiile de educatoare/educator si invatatoare/invatator se realizeaza prin liceele pedagogice. – modificat in decembrie 2012 prin OUG 92/2012

Aliniate ADAUGATE la Art. 252 prin OUG 21/2012:
(5) Cadrele didactice titulare in sistemul de invatamant preuniversitar beneficiaza, la cerere, de pretransfer consimtit intre unitatile de invatamant preuniversitar. Pretransferul este etapa de mobilitate a personalului didactic din invatamantul preuniversitar in cadrul careia un cadru didactic titular in sistemul de invatamant preuniversitar, la cererea acestuia, poate trece de la o unitate de invatamant preuniversitar cu personalitate juridica/conexa la o alta unitate de invatamant preuniversitar cu personalitate juridica/conexa, cu pastrarea statutului de cadru didactic in sistemul de invatamant preuniversitar.
(6) Pretransferul se realizeaza in aceeasi localitate, in localitatea in care isi are domiciliul cadrul didactic titular in sistemul de invatamant preuniversitar sau pentru apropiere de domiciliu, conform metodologiei elaborate cu consultarea partenerilor de dialog social si aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.

Art. 253 asa cum era in LEN:
Cadrele didactice netitulare calificate care au participat la concursul national unic de titularizare in ultimii 3 ani, anteriori intrarii in vigoare a prezentei legi, care au obtinut cel putin nota 7 si au ocupat un post/o catedra devin titulari ai scolii respective daca:
a) se certifica viabilitatea postului/catedrei;
b) consiliul de administratie al scolii respective este de acord.
Art. 253 MODIFICAT prin OUG 21/2012:
(1) Cadrele didactice netitulare calificate care au participat la concursuri de titularizare in anii 2008, 2009, 2010 si 2011, care au obtinut cel putin nota 7 si au ocupat un post/o catedra, devin titulare in sistemul de invatamant preuniversitar, daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii generale:
a) se certifica viabilitatea postului/catedrei;
b) consiliul de administratie al scolii respective este de acord.
(2) Conditiile specifice pentru titularizarea personalului didactic care a participat la concursuri de titularizare in anul 2011, in conditiile alin. (1), se stabilesc prin metodologie elaborata cu consultarea partenerilor de dialog social si aprobata prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.

Art. 254 alin. (13) asa cum era in LEN:
(13) Candidatii care au dobandit definitivarea in invatamant, profesori cu drept de practica, si au ocupat prin concurs validat, in conditiile metodologiei, de consiliul de administratie al unitatii de invatamant un post didactic vacant sunt titulari pe postul ocupat. Directorul unitatii de invatamant incheie cu acestia contractul individual de munca pe perioada nedeterminata.
Art. 254 alin. (13) MODIFICAT prin OUG 21/2012:
(13) Candidatii care au dobandit definitivarea in invatamant, profesori cu drept de practica, si au ocupat prin concurs validat, in conditiile metodologiei, de consiliul de administratie al unitatii de invatamant un post didactic vacant sunt titulari in invatamantul preuniversitar. Pe baza deciziei de repartizare semnate de inspectorul scolar general, directorul unitatii de invatamant incheie cu acestia contractul individual de munca pe perioada nedeterminata.

Art. 254 alin. (17) asa cum era in LEN:
(17) Inspectoratul scolar centralizeaza la nivel judetean posturile didactice si orele ramase neocupate, care vor fi repartizate in ordine:
a) cadrelor didactice titulare intr-o unitate de invatamant pentru completarea normei didactice;
b) profesorilor debutanti aflati in stagiu practic;
c) candidatilor ramasi nerepartizati dupa concursul organizat la nivelul unitatii sau al consortiilor scolare;
d) pensionarilor, cu respectarea criteriilor de competenta profesionala.
Art. 254 alin. (17) MODIFICAT prin OUG 21/2012:
(17) Inspectoratul scolar centralizeaza la nivel judetean/al municipiului Bucuresti posturile didactice si orele ramase neocupate, care vor fi repartizate in ordinea stabilita prin metodologie elaborata cu consultarea partenerilor de dialog social si aprobata prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.

Art. 254 alin. (19) asa cum era in LEN:
(19) Posturile didactice ramase neocupate prin concurs sau eliberate in timpul anului scolar se ocupa prin plata cu ora pana la sfarsitul anului scolar ori pana la revenirea pe post a cadrului didactic care a beneficiat de rezervarea postului/catedrei.
Art. 254 alin. (19) MODIFICAT:
(19) Posturile didactice ramase neocupate prin concurs sau eliberate in timpul anului scolar se ocupa pe perioada determinata, prin detasare sau prin plata cu ora, pana la sfarsitul anului scolar ori pana la revenirea pe post a cadrului didactic care a beneficiat de rezervarea postului/catedrei. In situatia in care posturile didactice eliberate in timpul anului scolar nu pot fi astfel ocupate, consiliile de administratie din unitatile de invatamant sunt abilitate sa organizeze si sa desfasoare individual, in consortii scolare sau in asocieri temporare la nivel local, concursuri pentru ocuparea posturilor didactice in vederea angajarii cu contract individual de munca pe perioada determinata a personalului didactic calificat. In mod exceptional, consiliile de administratie din unitatile de invatamant pot organiza testari prin interviu si lucrare scrisa, in profilul postului solicitat, in vederea angajarii cu contract individual de munca pe perioada determinata a personalului fara studii corespunzatoare postului. – Ordonanta de urgenta 21/2012

Articol ADAUGAT prin Ordonanta de urgenta 21/2012:
Art. 254 1
(1) Personalul didactic titular in invatamantul preuniversitar poate fi detasat in interesul invatamantului, cu acordul sau, pentru ocuparea unor posturi din unitati/institutii de invatamant si unitati conexe, la solicitarea acestuia, precum si pentru asigurarea pe perioada determinata de cel mult un an scolara conducerii unitatilor de invatamant, unitatilor conexe ale invatamantului preuniversitar, inspectoratelor scolare si caselor corpului didactic si a functiilor de indrumare si de control in inspectoratele scolare. Detasarea in interesul invatamantului se realizeaza conform metodologiei elaborate cu consultarea partenerilor de dialog social si aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
(2) Detasarea la cerere a personalului didactic titular in invatamantul preuniversitar se realizeaza prin concurs sau concurs specific, conform metodologiei elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. Detasarea la cerere a personalului didactic titular in invatamantul preuniversitar se realizeaza pe o perioada de cel mult 5 ani scolari consecutivi, cu pastrarea calitatii de titular in invatamantul preuniversitar.
(3) Asigurarea conducerii unei unitati de invatamant preuniversitar particular, pana la organizarea concursului, dar nu mai mult de sfarsitul anului scolar, se poate realiza de cadre didactice care se disting prin calitati profesionale, manageriale si morale, dupa cum urmeaza:
a) prin numirea in functia de conducere de catre conducerea persoanei juridice finantatoare, la propunerea consiliului de administratie al unitatii de invatamant particular, a unui cadru didactic din cadrul unitatii de invatamant respective sau a unui cadru didactic pensionat; actul de numire se aduce la cunostinta inspectoratului scolar pe raza caruia isi desfasoara activitatea unitatea scolara;
b) prin detasarea in interesul invatamantului a cadrelor didactice titulare in invatamantul preuniversitar de stat sau a cadrelor didactice titulare in alte unitati de invatamant particular, la propunerea conducerii persoanei juridice finantatoare si cu acordul scris al persoanelor solicitate, prin decizie a inspectorului scolar general.

Art. 284 (2) asa cum era in LEN:
(2) Personalul didactic de conducere, de indrumare si de control din invatamantul de stat se pensioneaza la data implinirii varstei legale de pensionare. Dupa data implinirii varstei legale de pensionare, se interzice indeplinirea oricarei functii de conducere, de indrumare sau de control.
Art. 284 (2) MODIFICAT:
(2) Personalul didactic de conducere, de indrumare si de control din invatamantul de stat se pensioneaza la data implinirii varstei legale de pensionare. – OUG 92/2012

Aliniate adaugate la art. 284 prin OUG 92/2012:
(6) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) si (2), in cazul in care in unitatile de invatamant normele/posturile didactice nu pot fi acoperite cu titulari, personalul didactic din invatamantul preuniversitar, cu gradul didactic I sau cu titlul stiintific de doctor, care dovedeste competenta profesionala deosebita, poate fi mentinut, cu aprobarea anuala a consiliului de administratie, ca titular in functia didactica pana la 3 ani peste varsta de pensionare, la cerere, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
(7) Personalului didactic care a avut calitatea de titular si care nu a depasit cu 3 ani varsta de pensionare i se poate recunoaste aceasta calitate de catre consiliul de administratie, conform metodologiei prevazute la alin. (6), cu conditia renuntarii la pensie pe perioada in care ramane titular.

Art. 288 asa cum era in LEN:
(1) Activitatile didactice care excedeaza o norma didactica prevazuta la art. 287 sunt remunerate in regim de plata cu ora. Pentru personalul titular, numarul maxim de ore platite in regim de plata cu ora, indiferent de institutia la care se efectueaza, nu poate depasi norma didactica minima.
Art. 288 MODIFICAT:
(1) Activitatile didactice care excedeaza o norma didactica prevazuta la art. 287 sunt remunerate in regim de cumul sau plata cu ora. – OUG 92/2012

Art. 289 aliniatele (2) si (4) ABROGATE de OUG 92/2012:
(2) In invatamantul superior de stat, particular si confesional se interzice ocuparea oricarei functii de conducere sau de administrare, la orice nivel al universitatii, dupa pensionare. Mandatele celor care detin functii de conducere sau de administrare, la orice nivel al universitatii, inceteaza de drept in cazul persoanelor care au implinit varsta de pensionare. Fac exceptie de la aceste reglementari functiile de membru al consiliului de administratie al universitatilor particulare.
(4) Cadrele didactice si de cercetare care conduc doctorate se pensioneaza la implinirea varstei de 65 de ani si:
a) pot conduce doctoratele in desfasurare la data pensionarii pana la implinirea varstei de 70 de ani;
b) dupa implinirea varstei de 65 de ani, pot conduce noi studenti-doctoranzi numai in regim de cotutela impreuna cu un cadru didactic si de cercetare care nu implineste varsta de pensionare pe toata durata desfasurarii doctoratului respectiv.

Art. 301, aliniatul (5) litera b) abrogat de OUG 92/2012:
(5) Conditiile pentru ocuparea functiei didactice de profesor universitar sunt urmatoarele:
(b) detinerea atestatului de abilitare.

Art. 361 alin. (3) lit. e) asa cum era in LEN:
e) masura acordarii a 500 de euro pentru educatia permanenta a fiecarui nou-nascut se aplica incepand din anul 2013;
Art. 361 alin. (3) lit. e) MODIFICAT:
(*) Prevederile art. 361 alin. (3) lit. e) se proroga pana la data de 31 decembrie 2013. – OUG 92/2012

Art. 8 si Art. 361 aliniatul (3) litera g) asa cum erau in LEN:
Art. 8 – Pentru finantarea educatiei nationale se aloca anual din bugetul de stat si din bugetele autoritatilor publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv. Suplimentar, unitatile si institutiile de invatamant pot obtine si utiliza autonom venituri proprii. Pentru activitatea de cercetare stiintifica se aloca anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din produsul intern brut al anului respectiv.
Art. 361 (3) g) – prevederile art. 8 intra in vigoare incepand cu data de 1 ianuarie 2012.
Art. 8 MODIFICAT succesiv:
g) prevederile art. 8 intra in vigoare incepand cu data de 1 ianuarie 2013. – Modificat in decembrie 2011, prin Legea 283/2011
g) prevederile art. 8 intra in vigoare incepand cu data de 1 ianuarie 2014. – Modificat in decembrie 2012 prin Ordonanta de urgenta 84/2012

Punctul 1 din Anexa asa cum era in LEN:
1. Abilitarea reprezinta certificarea calitatii unei persoane de a conduce lucrari de doctorat si de a ocupa functia didactica si de cercetare de profesor universitar.
Punctul 1 din Anexa MODIFICAT:
1. Abilitarea reprezinta certificarea calitatii unei persoane de a conduce lucrari de doctorat. – OUG 92/2012

Background

Guvernul si-a asumat raspunderea pe Legea Educatiei Nationale pe 28 octombrie 2010. Executivul a acuzat ca acest act normativ a fost blocat timp de mai multe luni la Senat, dupa ce Camera Deputatilor adoptase legea educatiei in luna mai 2010, in forma propusa de Guvern.

Opozitia a contestat la Curtea Constitutionala procedura angajarii raspunderii Guvernului, argumentand ca legea era in dezbatere parlamentara. In acelasi timp, liberalii au depus o motiune de cenzura.

Curtea a constatat, pe 3 noiembrie 2010, ca asumarea raspunderii Guvernului asupra legii educatiei este neconstitutionala deoarece exista un conflict juridic de natura constitutionala intre Parlament si Guvern, in conditiile asumarii raspunderii Executivului asupra unei legi aflate deja in dezbatere parlamentara.

Ulterior, pe 24 noiembrie 2010, Curtea Constitutionala a admis o sesizare a Guvernului pe tema legii educatiei si a constatat existenta unui conflict intre Parlament si Executiv prin refuzul de a dezbate motiunea de cenzura depusa de opozitie ca urmare a asumarii raspunderii. Judecatorii Curtii au sustinut ca o motiune de cenzura odata ce este depusa nu mai poate fi abandonata.

Pe 14 decembrie 2010, presedintele Camerei Deputatilor, Roberta Anastase, a anuntat in plenul reunit al Parlamentului ca legea educatiei poate fi considerata adoptata, dupa ce mai multi parlamentari PNL si-au retras semnaturile de pe motiunea de cenzura.
(sursa:http://www.hotnews.ro/stiri-esential-14212979-doi-ani-intrarea-vigoare-legii-educatiei-nationale-cum-modificat-cei-6-ministri-jumatate-din-ultimul.htm)

 

FEMINISM & Balcani

07 Feb

În ţările Europei de Sud-Est, o dezbatere pe tema discriminării sexuale, similară celei din Germania, n-ar fi posibilă. Dimpotrivă, pentru femeile din aceste ţări, sexismul este omniprezent: în presă, la locul de muncă, în reclame sau politică.

Recent, premierul sârb Ivica Dacic a fost ţinta unei farse. În timpul unui show de televiziune, de genul “Camera ascunsă”, o pretinsă jurnalistă cu fustă mini, dar fără lenjerie intimă, l-a lăsat fără cuvinte. În ţările vecine, Bosnia şi Croaţia, farsa – respectiv politicianul păcălit – au fost temă de discuţie în presă, zile în şir. Pe ecrane şi în ziare a revenit obsesiv, în format XXL, imaginea femeii în vârstă de 36 de ani, care s-a inspirat din celebra scenă a filmului “Basic Instinct”.

În presa din ţările balcanice, “femeia e redusă la un trup şi nişte trasături” – reclamă Sanja Sarnavka, coordonator al organizaţiei “B.a.B.e.” (abrev. “Fii activă, fii emancipată”). “B.a.B.e.” este una dintre cele mai importante organizaţii pentru drepturile femeilor din Croaţia. De aceeaşi părere sunt şi reprezentantele grupului “Izvor” din Zagreb – finanţat din fonduri europene. Ambele organizaţii luptă, printre altele, împotriva discriminării femeilor.
Sexismul in reclame

În multe spoturi publicitare în care apar femei lejer îmbrăcate, de exemplu în unele reclame la bere, bărbaţii fac aluzii sexuale. “Dar, prin aceste materiale publicitare, şi bărbaţii sunt degradaţi, fiindcă trec drept nişte oameni cu o capacitate intelectuală redusă, conduşi numai de instincte primare”, se plâng feministele.

“Măi, păsărică, n-ai şi tu treabă azi?”

“Din păcate, în Bosnia-Herţegovina, ca de altfel în întreaga regiune, discriminarea sexuală e la ordinea zilei”, au constatat reprezentanţii fundaţiei “Cure” din Sarajevo. În societăţile tradiţional structurate din sud-estul Europei se ştie de secole ce rol trebuie să joace femeia. De exemplu, cunoscutele cântăreţe de muzică uşoară Severina Vockovic din Croaţia şi Svetlana «Ceca» Raznatovic din Serbia se ambiţionează să joace rolul de sex-simboluri – acompaniate de ample relatări în presă.

În Bulgaria, o reclamă la brânză de oaie a atras numeroase critici: o chelneriţă lasă să-i alunece în decolteu o bucată de brânză, pe care apoi o bagă în gura unui client. După nenumărate proteste, spotul a fost difuzat în varianta cenzurată. În România, acum câţiva ani, preşedintele Traian Băsescu i s-a adresat unei jurnaliste cu apelativul “păsărică”.

La sfârşitul anului 2011, în Serbia, ONU a demarat acţiunea “Bărbaţi adevăraţi împotriva violenţei asupra femeilor”. Cât mai mulţi bărbaţi erau îndemnaţi să semneze declaraţia în care se menţiona că “un bărbat adevărat nu este un agresor, nu foloseşte pumnul (…)”. Acţiunea a fost necesară. A demonstrat-o însăşi atitudinea politicienilor de rang înalt. Cu ani în urmă, ministrul sârb al construcţiilor, Velimir Ilic, a hărţuit secretara unui coleg din minister. Nu au lipsit aluziile sexuale, cuvintele murdare şi injuriile.
Contra discriminarii

Bărbaţii din Croaţia încearcă să le arate limpede femeilor că politica e domeniul care le aparţine exclusiv. “Femeile nu sunt făcute pentru gândit, ci pentru saltea” sau “Vorbeşte mai puţin şi fă mai mulţi copii” – sunt doar două din expresiile des rostite în Croaţia. Conform unui studiu al organizaţiei “Izvor”, 10% din candidatele care aplică pentru un post au parte de “avansuri” chiar la interviul pentru angajare.

Un pas înainte, doi înapoi

Albania demonstrează că, totuşi, ceva s-a schimbat. După ani de eforturi, albanezii au stabilit prin lege procentul femeilor care ocupă locuri în parlament (30%). Din păcate însă, nici Albania nu s-a eliberat de vechea mentalitate. La următoarele alegeri, în iunie, cele două mari partide din ţară au scos din vigoare regula celor 30 de procente.

În Bosnia, femeile reprezintă peste jumătate din populaţie (52%). Totuşi, doar 17% din posturile publice sunt ocupate de femei. Feministele care cer egalitate în drepturi se lovesc de o problemă cu totul neaşteaptată: “Inclusiv multe reprezentante ale sexului frumos sunt de părere că o femeie adevărată nu trebuie să pună la îndoială valorile tradiţionale”, spune coordonatoarea organizaţiei “B.a.B.e.”, Sanja Sarnavka.
(SURSA:http://www.dw.de/sexismul-%C3%AEn-balcani/a-16576636)

 

MINISTRII EDUCAŢIEI

01 Feb

MINISTRII EDUCAŢIEI după decembrie 1989 până în prezent

1 Mihai ŞORA 30 DECEMBRIE 1989-28 IUNIE 1990

2 Gheorghe M. ŞTEFAN 28 iunie 1990-16 octombrie 1991

3 Mihail GOLU 16 octombrie 1991 -19 noiembrie 1992

4 Liviu MAIOR 19 noiembrie 1992 -11 decembrie 1996

5 Virgil PETRESCU 12 decembrie 1996-5 decembrie 1997

6 Andrei MARGA 5 decembrie 1997 – 28 decembrie 2000

7 Ecaterina ANDRONESCU 28 decembrie 2000- 19 iunie 2003

8 Alexandru ATHANASIU 19 iunie 2003- 28 decembrie 2004

9 Mircea MICLEA 29 decembrie 2004-10 noiembrie 2005

10 Mihail HĂRDĂU 10 noiembrie 2005-5 aprilie 2007

11 Cristian ADOMNIŢEI 5 aprilie 2007 – 6 octombrie 2008

12 Anton ANTON 6 decembrie 2008 – 22 decembrie 2008

13 Ecaterina ANDRONESCU 23 decembrie 2008- 1 octombrie 2009

14 Emil BOC -interimar 2 octombrie 2009 – 23 decembrie 2009

15 Daniel FUNERIU 23 decembrie 2009 -9 februarie 2012

16 Cătălin BABA 9 februarie 2012-7 mai 2012

17 Ioan MANG 7 – 15 mai 2012

18 Liviu POP- interimar 15 mai -2 iulie 2012

19 Ecaterina ANDRONESCU 2 iulie -20 decembrie 2012

20 Remus PRICOPIE 21 decembrie 2012 –prezent
Cu multa greutate am reusit , in final, sa alcatuiesc aceasta lista !!!

Este un inceput si trebuie sa avem in vedere ca in cei 24 de ani de la revolutia din decembrie 1989 am avut 20 de ministri, oameni care puteau schimba in Bine viitorul tinerilor nostri.

ca lucrurile sa fie si mai si …vedem ca in anul 2012 am avut onoarea sa avem 6 ministri ai educatiei!!!

Guvernele Romaniei in aceasta perioada au fost:
România postcomunistă (1989- )

Guvernul Petre Roman (26 decembrie 1989 – 28 iunie 1990)

Guvernul Petre Roman (28 iunie 1990 – 16 octombrie 1991)

Guvernul Theodor Stolojan (16 octombrie 1991 – 18 noiembrie 1992)

Guvernul Nicolae Văcăroiu (20 noiembrie 1992 – 11 decembrie 1996)

Guvernul Victor Ciorbea (12 decembrie 1996 – 17 aprilie 1998)

Guvernul Radu Vasile (17 aprilie 1998 – 22 decembrie 1999)

Guvernul Mugur Isărescu (22 decembrie 1999 – 28 decembrie 2000)

Guvernul Adrian Năstase (28 decembrie 2000 – 28 decembrie 2004)

Guvernul Calin Popescu-Tăriceanu (29 decembrie 2004 – 22 decembrie 2008)

Guvernul Emil Boc (22 decembrie 2008 – 23 decembrie 2009)

Guvernul Emil Boc (23 decembrie 2009 – 9 februarie 2012)

Guvernul Mihai Razvan Ungureanu (9 februarie 2012 – 27 aprilie 2012)

Guvernul Victor Ponta (7 mai 2012-21 decembrie 2012)

Guvernul Victor Ponta (2) (21 decembrie 2012-)

 

Dorinţele lui Alexandru cel Mare

01 Feb

La moartea sa, petrecută la vârsta de 33 de ani, Alexandru cel Mare era stăpânul celui mai întins imperiu existent vreodată. Povestea celor trei dorinţe ale lui Alexandru aflat pe patul de moarte este pilduitoare pentru noi. Înainte de a-şi da sfârşitul, împăratul a vrut să arate oamenilor că moartea nu alege şi că toţi suntem egali în faţa ei, fie că suntem cerşetori sau împăraţi.

După cucerirea de noi teritorii, Alexandru cel Mare s-a îmbolnăvit şi a căzut la pat. Cu moartea privindu-l în faţă şi spunându-i să se pregătească de ultima călătorie, generalul grec a realizat că toate cuceririle sale, falnica sa armată, sabia lui ascuţită şi vitejia sa nu mai aveau nici o importanţă. Tot ce-şi mai dorea era să ajungă acasă să-şi vadă mama şi să-şi ia adio de la ea. Dar a trebuit să accepte faptul că sănătatea sa, care se înrăutăţea tot mai mult, nu-i va permite să facă acest lucru. Aşa că puternicului cuceritor nu i-a mai rămas decât să stea întins în pat, slăbit, aşteptând să-şi dea ultima suflare. Şi-a chemat generalii şi le-a spus: „Curând voi pleca din această lume şi am trei dorinţe pe care vă rog să mi le îndepliniţi întocmai.“ Cu lacrimile curgându-le pe obraji, generalii au promis conducătorului că-i vor îndeplini dorinţele.

„Prima mea dorinţă, a spus Alexandru, este ca doctorii să-mi ducă sicriul fără a fi ajutaţi de nimeni altcineva.“

După o pauză, el a continuat: „A doua dorinţă este ca atunci când îmi duceţi sicriul spre groapă, drumul spre groapă să fie presărat cu aurul, argintul şi pietrele preţioase pe care le-am adunat în războaie.“

Alexandru s-a simţit epuizat după ce a rostit aceste cuvinte. S-a odihnit puţin şi a continuat: „A treia şi ultima mea dorinţă este ca mâinile să-mi fie lăsate să atârne în afara sicriului.“

Oamenii adunaţi la căpătâiul lui Alexandru s-au mirat auzind aceste dorinţe ciudate. Dar nici unul nu a îndrăznit să-l întrebe ceva. Generalul cel mai iubit al împăratului s-a apropiat de el, i-a sărutat mâna, apoi, ţinând-o în dreptul inimii, a vorbit: „Te asigurăm că-ţi vom îndeplini dorinţele. Dar spune-ne, de ce aceste dorinţe ciudate?“

La auzul acestei întrebări, marele comandant grec a tras adânc aer în piept şi a răspuns: „Mi-ar plăcea ca lumea să ştie despre cele trei lecţii pe care tocmai le-am învăţat. Vreau ca doctorii mei să-mi ducă sicriul pentru ca oamenii să realizeze că doctorii nu pot vindeca orice boală. Ei sunt lipsiţi de putere şi nu pot salva un om din ghearele morţii atunci când acestuia îi sună ceasul.“

„A doua dorinţă – drumul spre mormânt presărat cu aur, argint şi alte bogăţii – este pentru a aminti oamenilor că nimic din aurul meu nu vine cu mine în mormânt. E o pierdere de timp să alergi după atâtea bogăţii.“

„Şi a treia dorinţă – mâinile lăsate să atârne pe lângă sicriu – e pentru a le arăta oamenilor că am venit cu mâinile goale în această lume şi tot aşa plec din ea.“
( sursa:http://ziarullumina.ro/repere-si-idei/dorintele-lui-alexandru-cel-mare)