RSS
 

EU-Strategia reorganizarii invatamantului

22 Noi

Comisia Europeana a prezentat o noua strategie de reorganizare a invatamantului, obiectivul principal fiind consolidarea “rezultatelor invatarii”. In prezent, rata somajului in randul tinerilor este de 23% la nivelul Uniunii Europene, insa exista peste 2 milioane de locuri de munca vacante care nu pot fi ocupate. In acest context, Europa are nevoie de o reorganizare radicala a modului in care sistemele de invatamant si formare contribuie la dezvoltarea competentelor necesare pe piata muncii, informeaza executivul european.

Noua strategie de reorganizare a invatamantului pune accent pe cunostintele si competentele pe care elevii le dobandesc in scoala. Documentul publicat pe site-ul executivului european arata ca “simplul fapt de a fi participat la procesul educational nu mai este suficient. In plus, mai trebuie imbunatatite considerabil si cunostintele elementare in materie de citit, scris si socotit si trebuie dezvoltate sau consolidate competentele antreprenoriale si spiritul de initiativa”.

Descarca de aici Strategia Reorganizarea Invatamantului

Strategia propune intensificarea folosirii tehnologiei informatiei si a comunicatiilor (TIC), formarea periodica a profesorilor, consolidarea legaturilor dintre scoala si angajatori, apropierea intreprinderile de sala de clasa si intensificarea activitatilor de invatare intr-un mediu profesional. Ministrii educatiei din UE sunt incurajati sa-si intensifice cooperarea in acest domeniu la nivel national si european. Printre punctele cuprinse in Strategie se numara si introducerea unui nou criteriu de referinta pentru invatarea limbilor straine, precum si dezvoltarea educatiei antreprenoriale.

Reorganizarea invatamantului, pe scurt:

Dezvoltarea competentelor transversale (de natura transdisciplinara) si a celor elementare la toate nivelurile. Acest lucru este valabil mai ales in cazul competentelor antreprenoriale si IT.
Introducerea unui nou criteriu de referinta pentru invatarea limbilor straine: pana in 2020, cel putin 50% dintre tinerii de 15 ani ar trebui sa cunoasca o limba straina (42% in prezent) si cel putin 75% ar trebui sa studieze o a doua limba straina (61% in prezent).
Sunt necesare investitii pentru a crea sisteme de invatamant si formare vocationala de nivel mondial si pentru a spori nivelurile de invatare intr-un mediu profesional.
Statele membre trebuie sa imbunatateasca recunoasterea calificarilor si a competentelor, inclusiv a celor dobandite in afara sistemului oficial de educatie si formare.
Tehnologia, in special internetul, trebuie exploatata la maximum. Scolile, universitatile si institutele vocationale si de formare trebuie sa permita un acces mai larg la educatie prin resursele educationale deschise.
Aceste reforme trebuie sprijinite de profesori bine pregatiti, motivati si intreprinzatori.
Atat la nivel national, cat si la nivelul UE este necesar sa se dezbata problema finantarii educatiei – in special a invatamantului vocational si a celui superior.
Este esential sa se adopte o abordare bazata pe parteneriate. Sunt necesare atat fonduri publice, cat si fonduri private pentru stimularea inovarii si favorizarea schimburilor productive dintre mediul academic si sectorul intreprinderilor.

Context

Prognozele indica faptul ca, in 2020, peste o treime dintre locurile de munca din UE vor putea fi ocupate numai de absolventi de invatamant tertiar (invatamant postliceal si universitar). Potrivit acestor studii, pentru persoanele cu un nivel redus de calificare vor fi disponibile numai 18% dintre locurile de munca.

In prezent, 73 de milioane de europeni, adica aproximativ 25% dintre adulti, au un nivel scazut de educatie. Aproape 20% dintre tinerii de 15 ani sunt analfabeti, iar in cinci tari, peste 25% dintre acestia au un nivel scazut al competentelor de citire (Bulgaria – 41%, Romania – 40%, Malta – 36%, Austria – 27,5% si Luxemburg – 26%). Abandonul scolar ramane la niveluri inacceptabil de ridicate in mai multe state membre: 26,5% in Spania si 23,2% in Portugalia (obiectivul UE este de sub 10%). Dintre adulti, mai putin de 9% participa la formarea pe tot parcursul vietii (obiectivul UE este de 15%).

Comisia Europeana anunta de asemenea ca pe 5 decembrie va prezenta un pachet de masuri privind ocuparea fortei de munca in randul tinerilor. Acesta include o “propunere de garantie pentru tineret”, prin care li se cere statelor membre sa se asigure ca fiecare tanar primeste o “oferta de calitate” in materie de angajare, formare sau completare a studiilor in termen de patru luni de la terminarea scolii sau de la angajare. Propunerea prevede utilizarea fondurilor UE si a Fondului social european.

Androulla Vassiliou, comisarul european pentru educatie, a declarat ca “reorganizarea invatamantului nu este doar o chestiune de bani: desi este adevarat ca trebuie sa investim mai mult in educatie si formare, este limpede ca sistemele de invatamant trebuie sa fie modernizate si dotate cu un mod de functionare mai flexibil pentru a raspunde necesitatilor reale ale societatii contemporane”. Potrivit oficialului, “Europa va reveni la o crestere sustinuta numai prin formarea de profesionisti inalt calificati si adaptabili care sa poata contribui la inovare si antreprenoriat. Realizarea de investitii eficiente si bine orientate este esentiala in acest sens, insa nu ne vom atinge obiectivele reducand bugetele pentru educatie.”

Strategia Reorganizarea Invatamantului – Situatia in Romania

Comisia Europeana publica in cadrul Strategiei privind Reorganizarea Invatamantului si o analiza a sistemelor de educatie pe tari. Citeste mai jos, pe scurt, cateva date despre invatamantul in Romania:

Procentul tinerilor (18-24 ani) care parasesc timpuriu sistemele de educatie si de formare profesionala: 17,5% in Romania in 2011 / media UE 13,5%.
Rata de participare la invatamantul postliceal (30-34 de ani): 20,4% in Romania in 2011 / media UE 34,6%
Participarea in Educatia timpurie (la varsta de 4 ani, inainte de invatamantul primar obligatoriu, precizeaza Comisia Europeana): 82,1% in Romania in 2010 / media UE 92,3%
Rata de angajare a absolventilor (varsta 20-34 ani) care au iesit dintr-un ciclu de invatamant sau de formare cu trei ani inainte de anul de referinta: 70,4% in Romania in 2011 / media UE 77,2%
Participarea adultilor (25-64 ani) la procesul de invatare pe tot parcursul vietii: 1,6% in Romania in 2011 / media UE 8,9%
Competente scazute (pentru elevii de 15 ani) la

- citit: 40,4% in Romania in 2009 / media UE 19,6%
- matematica: 47% in Romania in 2009 / media UE 22,2%
- stiinte: 41,4% in Romania in 2009 / media UE 17,7%

Competente TIC – procentul persoanelor cu varste cuprinse intre 16 si 74 de ani cu competente informatice ridicate: 10% in Romania in 2011 / media UE 27%
Antreprenoriat – procentul persoanelor cu varste cuprinse intre 18 si 64 de ani care cred ca au competentele si cunostintele necesare pentru a incepe o afacere: 42% in Romania in 2011 / media UE 43%
Domeniile absolventilor de invatamant tertiar:

- educatie si formare profesionala: 1,5% in Romania in 2010 / media UE 9,6%
- umanist si arta: 8,3% in Romania in 2010 / media UE 11,5%
- stiinte sociale, afaceri-administratie si drept: 60% in Romania in 2010 / media UE 35,7%
- matematica, stiinte si tehnologie: 17,1% in Romania in 2010 / media UE 21,9%
- agricultura si domeniul veterinar: 1,6% in Romania in 2010 / media UE 1,6%
- sanatate: 8,8% in Romania in 2010 / media UE 15,1%
- servicii: 2,7% in Romania in 2010 / media UE 4,2%

Cheltuielile publice cu educatia, procent din PIB: 4,24% in Romania in 2009 / media UE 5,41%
(ww.hotnews.ro/stiri-esential-13659261-strategia-europeana-reorganizare-invatamantului-elevii-trebuie-deprinda-scoala-competentele-cerute-piata-muncii.htm).

Cat mai multe despre subiect gasiti la :

http://ec.europa.eu/education/news/rethinking_en.htm.

E nevoie de TREZIRE la nivel national si sa avem grija mare incotro indreptam noul curriculum national???????

Comisia Europeană

Comunicat de presă

Bruxelles, 19 noiembrie 2012

Un studiu relevă necesitatea unui accent sporit asupra competențelor IT și antreprenoriale în școli

Conform unui nou raport al Comisiei Europene, formarea competențelor IT, antreprenoriale și cetățenești deține un rol fundamental în pregătirea tinerilor pentru piața actuală a muncii, dar, în general, școlile nu acordă suficientă atenție acestor competențe transversale, față de competențele de bază în domeniul alfabetizării, al matematicii și al științelor. Problema este parțial generată de dificultățile de evaluare. De exemplu, numai în 11 țări europene [Belgia (comunitatea flamandă), Bulgaria, Estonia, Finlanda, Franța, Irlanda, Letonia, Lituania, Malta, Polonia și Slovenia] există proceduri standardizate de evaluare a aptitudinilor cetățenești, care au drept obiectiv dezvoltarea gândirii critice și a participării active în școală și societate. Acest tip de testare este complet inexistent pentru competențele IT și antreprenoriale în oricare dintre cele 31 de țări care au participat la sondaj (cele 27 de state membre ale UE, Croația, Islanda, Norvegia și Turcia). Raportul subliniază, de asemenea, progresele înregistrate în formarea a șase dintre cele opt competențe-cheie definite la nivelul UE pentru învățarea pe tot parcursul vieții sub formă de cunoștințe, abilități și atitudini.

„Numai prin dotarea copiilor și a tinerilor cu competențele necesare, inclusiv cu competențe transversale, vom asigura mijloacele prin care Uniunea Europeană va putea să rămână competitivă și să valorifice oportunitățile economiei bazate pe cunoaștere”, a afirmat Androulla Vassiliou, comisarul european pentru educație, cultură, multilingvism și tineret. „Acest studiu ne indică aspectele care ar putea fi ameliorate și, cel mai important, măsurile care trebuie luate pentru a crea mai multe oportunități pentru tineri. Reorganizarea sistemelor de învățământ, o inițiativă de politică pe care o voi lansa mâine, va contura propuneri concrete în acest sens.”

Competențele transversale sunt, în general, formate în cadrul altor discipline, iar programele naționale din majoritatea țărilor acoperă domeniile IT, antreprenoriat și cetățenie. Dar această situație nu este generalizată. În nouă țări [Germania, Țările de Jos, Italia, Grecia, România, Irlanda, Danemarca, Belgia (comunitatea flamandă) și Croația] educația antreprenorială nu este acoperită în mod explicit în ciclul primar, în timp ce competențele digitale sunt abordate în toate școlile primare, cu excepția celor din Croația.

În mod surprinzător, formarea competențelor digitale în cadrul unor discipline precum științele, matematica și limbile străine este încă un lucru neobișnuit în școli. Raportul de față arată că integrarea formării IT, antreprenoriale sau cetățenești în disciplinele de bază poate atrage necesitatea ca școlile să își modifice sistemele de predare, precum și să stabilească obiective în materie de învățare și unele metode adecvate de evaluare.

Raportul furnizează dovezi analitice pentru factorii de decizie și sprijină abordarea noii strategii a Comisiei Europene, „Reorganizarea sistemelor de învățământ”, care va fi adoptată mâine (20 noiembrie). În cadrul acesteia sunt conturate măsurile pe care statele membre trebuie să le adopte pentru a asigura crearea, prin intermediul sistemelor de învățământ și formare, a competențelor necesare în mediul de lucru modern.

Context

În 2006, la nivelul UE au fost definite opt competențe-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții sub formă de cunoștințe, abilități și atitudini. Acestea sunt: comunicarea în limba maternă; comunicarea în limbi străine; competența matematică și competențe de bază privind știința și tehnologia; competența digitală; competențe sociale și civice; spiritul de inițiativă și cel antreprenorial; capacitatea de a asimila tehnici de învățare; conștiința și expresia culturală.

Aceste competențe sunt fundamentale într-o societate bazată pe cunoaștere, astfel încât să se acopere nevoile aferente pieței muncii, coeziunii sociale și cetățeniei active. Obiectivul urmărit este să se asigure un nivel mai mare de flexibilitate și adaptabilitate, satisfacție și motivare. Raportul conturează progresele necesare în formarea acestor competențe și sugerează măsuri pentru a asigura adaptarea furnizorilor de activități de educație și formare la dinamica cerințelor în materie de competențe. Nici capacitatea de a asimila tehnici de învățare și nici conștiința și expresia culturală nu au făcut obiectul raportului.

Raportul compilează informații din șapte rapoarte recente din rețeaua Eurydice și acoperă învățământul general obligatoriu și secundar în cele 31 de țări europene participante. Anul de referință este 2011-2012.

Eurydice

Raportul este elaborat la solicitarea Comisiei de către rețeaua Eurydice, care cuprinde 38 de unități naționale situate în 34 de țări (statele membre ale UE, Croația, Elveția, Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Serbia și Turcia). Rețeaua Eurydice este coordonată și administrată de Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură a UE.

 

Leave a Reply