RSS
 

„Cronica operei mondiale”

09 Ian

Pe 5 decembrie 2011 la Moscova a fost prezentată enciclopedia electronică „Cronica operei mondiale”, pe care dirijorul rus Valeri Gherghiev a numit-o „proiect naţional de operă”. Nu este nici un fel de exagerare, publicaţia cuprinde întreaga istorie a existenţei operei, de la primele spectacole care au avut loc cu 400 de ani în urmă şi până la spectacolele din secolul XX.
În interiorul unei cutii frumos executate se află o broşură şi 4 DVD. Discurile conţin articole şi o mie de fragmente video şi audio din spectacolele teatrelor de operă mondiale. Aceasta este doar unul din cele trei volume ale enciclopediei.

Autorul publicaţiei, profesorul Mihail Mughinştein, relatează: „Vroiam să văd femeia pe care o ador, opera cu frumuseţea ei. S-a întâmplat ca această enciclopedie electronică să fie prima în lume, cu toate că tehnologia digitală este cunoscută de toată lumea. Numai cu apariţia acestei tehnologii a devenit posibilă unirea operei scrise şi a spectacolului. În această carte circa 90% sunt video materiale şi circa 10% sunt audio materiale.

Există lucruri extrem de rare. De exemplu, marele cântăreţ rus Fiodor Şaliapin interpretează o arie din opera „Viaţă pentru ţar”, înregistrarea este făcută în 1908 şi răsună mult mai modern decât interpretările contemporane, de două ori mai repede şi mult mai pătrunzător. Atunci când vezi înregistrarea făcută în anul 1928 a Romanţei Nemorino în interpretarea tenorului italian Tito Schipa, înţelegi că arta belcanto nu mai există demult, pentru că acum nu se mai cântă aşa. Chiar şi Pavarotti, cel mai bun Nemorino al epocii sale, a cântat în altă manieră, în forţă. Nu este de mirare că melancolia se îndepărtează…”
Autorul enciclopediei prezintă de la unul la şase exemple vizuale pentru fiecare operă. În primul volum sunt prezentate 200 de opere! Rezultă un tablou viu al teatrului secolului XX şi chiar al începutului secolului XXI, consideră unul din cei mai buni regizori de operă din Rusia, Aleksandr Titel: „Prin ce anume este interesantă această carte? Mi se pare că locul ei în cultură, în istorie, odată cu trecerea anilor se va schimba, deoarece în ea există sinteza mobilă a imaginii subiective şi obiective a operei. Mai mult de atât, fragmentele video prezintă spectacolele aproximativ între anii 1980 şi 2010 din diferite ţări. Bineînţeles că această clasificare este dictată de gustul şi preferinţele autorului. Însă spectacolele în sine sunt minunate. Generaţiile viitoare pot face cunoştinţă cu viaţa teatrală, a operei. Este ceea ce trebuie să contribuie la popularizarea operei”.
( sursa: http://romanian.ruvr.ru/2012/01/09/63351969.html).

Un meritos act de cultura pa care trebuie sa il avem in vedere .
Este o contributie majora la istoria operei mondiale .
Felicitari si poate am putea si noi sa o achizitionam !

 

Leave a Reply