RSS
 

Neofascismul european in ascensiune

23 Sep

Extrema-dreapta renaste fiind alimentata de resentimentul fata de extinderea prerogativelor Uniunii Europene si de respingerea “multiculturalismului” care a insotit imigratia din lumea in curs de dezvoltare.

Grupurile neofasciste si “national-socialiste” si-au consolidat pozitia pe continent.

Iata :

Austria Partidul Libertatii,Formaţiunea a ajuns pe al doilea loc la alegerile municipale de la Viena în octombrie 2010. Unul din doi austrieci cu varsta de pana la 30 de ani aa votat unul dintre cele doua partide de extrema-dreapta la scrutinul legislativ din 28 septembrie.
Partidul de extrema-dreapta FPO al lui Heinz-Christian Strache si formatiunea lui Jorg Haider, BZO, totalizeaza 43% dintre sufragii in randul populatiei cu varsta cuprinsa intre 16 si 29 de ani si 47% in randul tinerilor care au votat pentru prima oara, arata AFP. Varsta la care se poate vota intr-un scrutin national a fost stabilita la 16 ani.
Primele analize dupa scrutin atribuiau doua treimi din voturi celor doua formatiuni politice de extrema-dreapta, care s-au clasat pe al treilea si al patrulea loc in Austria, in urma social-democratilor si a conservatorilor.

Germania- Partidul Democratic National, de extrema-dreapta, acesta a obtinut 5% din sufragii in alegerile din landul Saxonia, in 2009. Sunt 25.000 de membri ai extremei-drepte

Belgia- Frontul national belgian, partidul populist de extrema dreapta Lijst Dedecke

Olanda- Partidul Libertatii, a devenit a treia forta din tara, cu 24 de locuri in Parlament,

Danemarca- Partidul Poporului Danez are 25 de locuri in Parlament,

Elvetia Uniunea Democratică de Centru din Elveţia şi-a consolidat poziţia câştigând referendumul “antiminarete” în 2009 şi cel pentru expulzarea infractorilor străini în 2010.

Italia – partidul Fiamma Tricolore,

Franta – Frontul National, din Franta, a castigat 15% din sufragii in primul tur al alegerilor regionale din martie 2010, desi nu in intreaga tara. Marine Le Pen, lidera Frontului National

Finlanda, formatiunea partidului PerussuomalaisetAdevaratii Findlandezi a obtinut un succes important la alegerile din aprilie, primind peste unul din cinci voturi,

Grecia – Partidul grecesc LAOS,

Suedia- Democratii suedezi au primit 5,7% din sufragii la alegerile din 2010,
Norvegia- Partidului Progresului Norvegian

Ungaria formatiunea extremista 64 de Comitate si Partidul Jobbik (Mişcarea pentru o Ungarie mai bună) a intrat în Parlament la alegerile legislative din aprilie, devenind imediat cea de-a treia forţă politică a ţării, prin obţinerea a 16,71 la sută din voturi. Partidul Justiţiei şi al Vieţii Ungare şi Mişcarea pentru o Ungarie mai Bună (Jobbik) pledează, amândouă, pentru revizuirea Tratatului de la Trianon şi pentru extinderea graniţelor (Ungariei) în spaţiul monarhiei de Habsbourg.

Marea Britanie- in 2009 – Partidul National Britanic a obtinut suficiente voturi pentru a trimite doi reprezentanti in Parlamentul European, un rezultat ce a socat profund institutiile politice din tara. Liga pentru Apărarea Angliei, cea mai mare grupare nazistă din Marea Britanie,.

Romania – Noua dreapta si cocheteaza cu unele aspecte si Romania Mare.

Polonia – Extrema dreapta poloneza a inregistrat ce mai mare esec anul acesta, nici unul din cele doua partide radicale nereusind sa trimita vreun deputat la Bruxelles.

Bulgaria – Partidul extremist anti-minoritar Ataka din Bulgaria a pierdut un loc, din cele doua detinute pana acum,

Letonia – grupul LNNK .

În condiţiile crizei mondiale, în numai doi ani, partidele de extremă dreaptă au câştigat substanţial teren în Belgia (partidul Vlaams Belang, 17,1 la sută), Austria (FPO, 12,7 la sută); Franţa (Frontul Naţional 10 la sută la recentele alegeri regionale), Ungaria (14,8 la sută), Italia (Lega Nord, 10,2 la sută), Lituania (12,2 la sută), Olanda (17 la sută), Norvegia (22,9 la sută), Elveţia (29 la sută), Finlanda (partidul despre care aminteam, Adevăraţii Finlandezi, 17 la sută,) şi chiar în Bulgaria (12 la sută).
Ţările menţionate mai sus vin ceva mai târziu în clubul celor care cochetează de mult cu extremismul: Italia, Austria, Elveţia, Olanda, Belgia. Lega Nord, militantă veche a secesionismului, a pus deja stăpânire pe Lombardia, Piemont şi Veneţia, adică pe regiunile puternic industrializate ale Italiei.

Noua extremă-dreapta din Europa dezvoltă un discurs identitar cu caracter etnic pentru a se adapta la actualele probleme ale societăţii.

Aceste miscari, care se dizolva, se transforma si reformeaza extrem de des, sunt formate in general din oameni tineri, cu studii medii, ce au putine sanse sa isi gaseasca un loc de munca.
Ei considera ca vietile lor au de suferit din cauza unui stat prea deschis, in special fata de imigrantii din Africa si Asia de Sud. Bande de rasisti din Italia, Polonia si Marea Britanie sunt organizate, in multe cazuri , in jurul “sustinerii” pentru cluburile de fotbal.
Ideologii acestor miscari, asemeni lui Breivik, prezic o apocalipsa economica ce va genera rezistenta armata in Europa. Iar in prezent, ei gasesc cu usurinta contacte si intariri pe site-uri si forumuri de discutii.
Folosirea violentei de catre extrema-dreapta in Europa nu este noua, dateaza de la sfarsitul anilor ’70.
Persoane care faceau parte sau sustineau extrema-dreapta au comis numeroase atacuri in Europa, vizand imigranti, homosexuali sau evrei.
Aceste partide nu guvernează efectiv, dar arată că pot să schimbe şi să influenţeze politici şi mai ales, să critice, foarte direct şi liber partidele de guvernământ. Partidele de extremă dreaptă nu sunt supuse, astfel, erodării specifice formaţiunilor de la guvernare, astfel că ele câştigă şi mai mult simpatia poporului.
Solutii ar fi , ca de exemplu : Educaţia pentru imigranţi şi nativi ar trebui să se concentreze pe valori comune, mai degrabă decât pe “noi şi ei”. În sfârşit, liderii politici din partidele tradiţionale ale Europei ar trebui să poarte o dezbatere deschisă şi onestă despre viitorul imigraţiei. Există o singură soluţie pe care Europa nu şi-o mai poate permite: pasivitatea.

 

Leave a Reply