RSS
 

Archive for august, 2011

PRO…competente !

24 Aug

Motto:
„Problemele importante cu care ne confruntăm, nu se pot rezolva la acelaşi nivel de gândire folosit pentru crearea lor”.
Albert Einstein

Globalizarea, dezvoltarea deosebită a ştiinţei şi tehnicii, transformarea întregii lumi într-un „sat deschis” au determinat instituţii şi specialişti de pretutindeni să caute competenţele de care are nevoie un cetăţean al Terrei pentru a se integra cu succes în viaţa societăţii căreia îi aparţine.
Un curent deosebit de important al gândirii psiho-pedagogice actuale şi practicile care rezultă se fondează pe ideea de a oferi fiecărui educabil şanse egale de a fi instruit, format, dirijându-l pe fiecare spre dezvoltarea optimă a propriului potenţial.
De aceea, un învăţământ orientat spre formarea competenţelor este o condiţie necesară pentru a aplica o pedagogie a integrării, unde elevul să poată deveni stăpân pe situaţiile cu care s-ar putea confrunta în viaţa profesională şi personală.
Acest lucru se poate întâmpla dacă şcoala românească pentru tot ceea ce doreşte a întreprinde în noile condiţii ale aplicării Legii Educaţiei Naţionale va viza obiective ca: a da sens învăţării, plasând-o într-un context semnificativ pentru elev şi în relaţie cu situaţii concrete pe care acesta le va întâlni mai târziu sau care au pentru el sens; a distinge esenţialul de ceea ce este mai puţin important, insistând asupra momentelor de învăţare care sunt importante, fie de aceea că sunt utile în viaţa cotidiană, fie pentru că ele constituie fundamentul învăţării ulterioare; a învăţa să utilizezi cunoştinţele în situaţie, şi a nu se limita la umplerea capului elevului cu diverse cunoştinţe, ci a viza, de asemenea, stabilirea legăturii între aceste cunoştinţe şi valori, sau finalităţi ale învăţării, cum ar fi, de exemplu, a face ca elevul să devină un cetăţean responsabil, un angajat competent, o fiinţă independentă; a stabili legături între diferite noţiuni studiate, căutând prin aceasta răspunsul la una din marile probleme ale societăţii noastre, care constă în garantarea pentru fiecare elev a mobilizării în mod real a cunoştinţelor şi competenţelor sale pentru a-i permite să rezolve în mod util o situaţie cu care se confruntă (în care se pomeneşte), dar, de asemenea, a-i permite să facă faţă unei dificultăţi neprevăzute, unei situaţii nemaiîntâlnite vreodată.
Conceptul de competenţă şcolară ca finalitate a procesului educaţional este o noţiune cheie a pedagogiei acţiunii. DEX nu atestă pentru „competenţă” decât înţelesul de calitate a unei persoane , „capabilitatea de a se pronunţa asupra unui lucru”. (DEX, ed. II.1996, Bucureşti, Academia Română, Editura Universul enciclopedic).
Cinci cadre permit persoanei sau unui grup de persoane, în situaţie şi în acţiune, să realizeze o prelucrare a acestei situaţii pentru a dezvolta o competenţă:
1. Cadrul situaţional defineşte:
 o familie de situaţii care defineşte proprietăţile comune tuturor situaţiilor din această familie; această familie de situaţii este generică şi include un anumit număr de situaţii;
 o situaţie în care persoana sau grupul de persoane acţionează concret; situaţia este particulară; o situaţie este un ansamblu de circumstanţe, dintre care unele constituie resurse pentru prelucrarea ei de către persoanele în cauză, altele reprezintă constrângeri sau chiar obstacole.

2. Un câmp de experienţe ce face referire la:

 experienţele şi acţiunile anterioare trăite de persoanele respective în situaţii mai mult sau mai puţin izomorfe cu situaţia actuală şi pentru care ele au realizat deja prelucrări competente, care pot fi adaptate sau nu la situaţia actuală;
 cunoştinţele persoanelor, adaptabile sau nu la situaţia actuală.

3. Un cadru de resurse permite mobilizarea:

 unor resurse proprii persoanelor: ele sunt cognitive conative şi corporale;
 unor resurse specifice situaţiei: este vorba de circumstanţele situaţiei care îi facilitează prelucrarea;
 unor resurse externe: sunt resursele pe care persoanele le mobilizează în afara situaţiei pentru a prelucra.

4. Un cadru de acţiune precizează:

 categorii de acţiuni ce definesc proprietăţi comune acţinilor posibile în situaţia dată ; categoriile de acţiuni sunt generice şi inclusive ; ele includ un anumit număr de acţini posibile în situaţia dată ;
 acţiuni contextualizate în situaţie ; ele permit o prelucrare cu ajutorul unui anumit număr de resurse ; ele sunt concrete ; realizarea acţiunilor presupune şi luqarea în considerare a constrângerilor ce ţin de anumite circumstanţe ale situaţiei date ;
 o prelucrare care articulează un anumit număr de acţiuni cu un anumit număr de resurse ; această prelucrare poate îmbrăca forme variate, mergând de la aplicarea liniară a unei tehnici, trecând priin folosirea unor metode, până la dezvoltarea unei strategii particulare, adaptată la situaţie, fiecare prelucrare este specifică persoanelor şi situaţiei actuale ; ea poate fi, eventual, adaptată la alte situaţii care aparţin aceleiaşi familii de situaţii.
5. Un cadru de evaluare specifică:
 tipul de prelucrare aşteptat pentru ca situaţia să fie realmente prelucrată: prelucrarea competenta;
 criterii care permit sa se verifice în ce măsură prelucrarea competentă a situaţiei este reuşită şi acceptabilă din punct de vedere social.*
În anul 1982, în condiţiile identificării unor soluţii viabile de scoatere a educaţiei din criza existentă, când un grup de cercetători din Franţa a lansat termenul de competenţă, acesta fiind utilizat cu referire la achiziţiile şcolare, ceea ce poate să facă elevul: efectul final al învăţării.
Mai apoi a fost completat cu noţiunile: priceperi, deprinderi, abilităţi, vizând formarea –dezvoltarea acţională a elevului.
Astăzi, la discriminarea sensului pedagogic al conceptului de competenţă s-au avut în vedere trei accepţiuni de bază ale termenului:
a) un savoir-faire general, desemnând abilităţi generale, transversale, necesare elevului în vederea prelungirii studiilor, această concepţie fiind promovată de şcoala latină, adepţii căreia consideră că şcoala trebuie să dea elevilor competenţe de bază şi să formeze generalişti;
b) un savoir-faire disciplinar, concept promovat de şcoala anglo-saxonă, adepţii căreia au viziuni mai pragmatice asupra educaţiei şi care văd în şcoală o instituţie menită să-i pregătească pe toţi pentru viaţă;
c) un ansamblu integrat de aquis (cunoştinţe, abilităţi, motivaţii)disciplinare de bază, indispensabile individului în viaţă, care îi permit să facă faţă unei situaţii de viaţă şcolară sau socială (şcoala de la Geneva) .
Concluzionând, putem afirma că reperele de bază ale conceptului de competenţă şcolară sunt: cunoştinţe+capacităţi+deprinderi+atitudini+motivaţii, un cadru situaţional /didactic de realizare+un context didactic.
Competenţa este o finalitate educaţională, care solicită mobilizarea, în anumite situaţii şcolare, a unui ansamblu structurat de cunoştinţe, capacităţi şi atitudini, apropiate de elev pe parcursul învăţării-formării în vederea rezolvării unor probleme puse de aceste situaţii şi care se materializează în final într-un produs şcolar ce poate fi supus evaluării.
Pentru a întări putem afirma că pentru a poseda o competenţă nu este suficient ca obiectivele să fie juxtapuse, ele trebuie să interacţioneze pentru a forma un tot întreg, unificat. Este suficient ca unul din termeni să aibă o valoare nulă pentru ca o competenţă să fie nulă.
În acest context, un obiectiv este exersarea (exerciţiul) unei capacităţi pe (într-un) conţinut (domeniu de conţinut) dat spre învăţare(aprofundare).
Pornind de la acest cadru conceptual putem angaja elevul într-un demers activ, individual sau în grupuri mici în procesul de învăţare-evaluare.
Acum intervine măiestria pedagogică a celui care oferă serviciul său educaţional în a executa o diferenţiere a instruirii în funcţie de nevoile, de motivaţiile elevului, fiind călăuzit de principiile generale ale proiectării didactice a conţinuturilor şi produselor didactice în funcţie de interesele, disponibilităţile şi profilurile specifice de învăţare ale fiecărui elev. Pentru aceasta profesorul ajustează conţinuturile, procesul şi produsul în funcţie de profilul de învăţare al elevului, înţelege, apreciază şi clădeşte didactica pe diferenţele dintre elevi, folosind o varietate de strategii de instruire, ca: inteligenţe multiple, activităţi ancoră, instruire complexă, investigaţii în grup, strategii de interogare, centre de interes, jurnale, puzzle, casete, fişe de lucru, etc.
Profesorul devine facilitator al învăţării, maximizând învăţarea pe plan individual prin asumarea responsabilităţii cu privire la ceea ce se învaţă, modul cum se învaţă şi de ce şi momentul când se învaţă.
În colegiile militare liceale, instituţii de învăţământ vocaţional, elevii sunt implicaţi activ în învăţare şi îşi asumă un grad înalt de responsabilitate personală în acest sens pentru că orientarea lor profesională spre cariera armelor este esenţa învăţării şi susţine necesităţile şi experienţele lemiştilor care învaţă să fie mai presus de expertiza instructorului.
Acest complex proces de formare a competenţelor pentru cariera militară este orientat continuu spre a spori succesul elevilor concentrându-se pe ceea ce este necesar pentru a îmbunătăţi experienţa lor de învăţare, folosind strategii diverse de predare care să corespundă stilurilor individuale de învăţare care să-i conducă la succes deplin în accederea la academiile categoriilor de forţe ale armatei. Lecţia pleacă de la experienţele elevilor şi cuprinde întrebări care să îi implice pe elevi.
• Elevii sunt lăsaţi să aleagă singuri modul cum se informează pe o anumită temă şi cum prezintă rezultatele studiului lor.
• Elevii pot beneficia de meditaţii, în cadrul cărora pot discuta despre preocupările lor individuale cu privire la învăţare şi pot cere îndrumări.
• Aptitudinea elevilor de a găsi singuri informaţiile căutate este dezvoltată – nu li se oferă informaţii standardizate.
• Pe lângă învăţarea specifică disciplinei respective, li se oferă elevilor ocazia de a dobândi aptitudini fundamentale transferabile, cum ar fi aceea de a lucra în echipă.
• Se fac evaluări care permit elevilor să aplice teoria în anumite situaţii de viaţă reală, cum ar fi studiile de caz şi simulările.
• Lecţiile cuprind o combinaţie de activităţi, astfel încât să fie abordate stilurile pe care elevii le preferă în învăţare (vizual, auditiv, practic/kinetic).
• Lecţiile înlesnesc descoperirile făcute sub îndrumare şi solicită participarea activă a elevilor la învăţare.
• Lecţiile se încheie cu solicitarea adresată elevilor de a reflecta pe marginea celor învăţate, a modului cum au învăţat şi de a evalua succesul pe care l-au avut metodele de învăţare în cazul lor.
Aşa dăm sens şcolii şi abordarea participativă vine să încurajeze ansamblul de alegeri care ţin de practicile, valorile, credinţele şi concepţiile despre viaţă, societate şi educaţie în favoarea reuşitei sociale a unui absolvent de colegiu militar.
Răspunsurile educative novatoare sunt cele care vor da specificitatea acestei instituţii militare de învăţământ în care curriculum trebuie să aibă un grad mare de flexibilitate, de reconstrucţie a competenţelor acţional-situaţionale care să opereze în funcţie de nevoile tinerilor din sistemul militar liceal şi de pregătirea sa pentru o participare responsabilă, activă şi dinamică la viaţa socială, pentru a putea face faţă unor tipuri de situaţii şi probleme cu care se pot confrunta în societatea cunoaşterii.
Este nevoie de crearea unei bănci de situaţii, adică a unui ansamblu de elemente culese şi prelucrate (aşteptări, nevoi, motivaţii, etc.) pentru modificarea şi reglementarea curriculumului în funcţie de nevoile Armatei României şi integrarea lor în programele de studii. Astfel, obiectele predate nu pot avea nicio pertinenţă şi nicio existenţă reală în afara şcolii şi nu pot servi scopului existenţei acestor colegii.
Toate dispozitivele educaţionale trebuie să conveargă spre a lua pulsul nevoilor din sistem pentru acest segment al educaţiei în Ministerul Apărării Naţionale şi să fundamenteze o strategie flexibilă pentru crearea unor ieşiri deosebit de eficiente, fără tatonări, improvizaţii sau ezitări.
Drumul către succesul instituţional trece prin a învăţa să lucrăm cu dorinţele şi nevoile educabililor în mod productiv pentru sistemul militar prin schimbări fundamentale şi performante în modul de instruire centrat pe competenţele cheie europene:
 Competenţe de comunicare în limba maternă şi în două limbi de circulaţie internaţională;
 Competenţe fundamentale de matematică, ştiinţe şi tehnologie;
 Competenţe digitale;
 Competenţe axiologice sau de valorizare;
 Competenţe pentru managementul vieţii personale şi al evoluţiei în carieră;
 Competenţe antreprenoriale;
 Competenţe de expresie culturală;
 Competenţe de a învăţa pe tot parcursul vieţii.
Astfel, competenţele cheie cuprind trei aspecte ale vieţii:
a. împlinirea personală şi dezvoltarea de-a lungul vieţii (capital cultural): competenţele cheie trebuie să dea posibilitatea oamenilor să-şi urmeze obiectivele individuale în viaţă, conduşi de interesele personale, aspiraţii şi dorinţa de a continua învăţarea pe tot parcursul vieţii;
b. cetăţenia activă şi incluziunea (capital social): competenţele cheie trebuie să le permită indivizilor să le permită indivizilor să participe în societate în calitate de cetăţeni activi;
c. angajarea într-un loc de muncă (capital uman): capacitatea fiecărei persoane de a obţine o slujbă decentă pe piaţa forţei de muncă.
O caracteristică scoasă în evidenţă de grupul de lucru se referă la faptul că aceste competenţe trebuie adaptate la cadrul social, lingvistic şi cultural al indivizilor.
Nu o cultură în care toţi să urmeze aceleaşi idei este cheia succesului, ci un angrenaj flexibil care să dezvolte întreaga diversitate de personalităţi şi aspiraţii spre ţelul comun al instruirii: calitatea moral-civică şi intelectuală a absolventului acestor instituţii militare liceale de învăţământ.

Nu întâmplător, Platon în „Legile” afirma:
„Omul …dacă este greşit educat este cea mai sălbatică dintre toate creaturile terestre”.

• Evaluarea competenţelor

În procesul de învăţământ evaluarea se raportează, aşa cum este firesc, la competenţele generale şi competenţele specifice ale programei şcolare pe care trebuie să le obţină elevii.
Evaluarea competenţelor formate la elevi prin activitatea didactică presupune stabilirea competenţele de evaluat, care se realizează printr-un proces de operaţionalizare a competenţelor din programele şcolare.Taxonomia reprezintă cadrul ce stă la baza construirii competenţelor de evaluat.Competenţele de evaluat au caracter derivat în raport cu competenţele din programele şcolare; elaborarea competenţelor de evaluat are ca punct de plecare identificarea competenţelor generale şi a competenţelor specifice (prevăzute în programele şcolare) care urmează să fie evaluate. Au un grad de specificitate care permite o evaluare educaţională validă şi fidelă, deoarece acest lucru se realizează pe baza aprecierii, cu ajutorul unui instrument de evaluare, a comportamentului elevilor. Elaborarea unei competenţe de evaluat trebuie să urmărească toate stagiile sau etapele următoare:
• Să identifice, numind comportamentul vizat, pe care elevul trebuie să-l demonstreze;
• Să identifice cu claritate condiţiile importante în care comportamentul se poate produce sau poate deveni vizibil, măsurabil;
• Să precizeze un nivel al performanţei acceptabile, prin enunţarea unui criteriu de reuşită direct măsurabil.
Într-o competenţă nu se formulează informaţia, ideea, problema de rezolvat, ci operaţia logică sau/şi abilitatea mentală activată în vederea definirii modului de raportare a elevului la conţinutul vehiculat;
Competenţele trebuie să corespundă prin conţinutul lor nivelului de dezvoltare a inteligenţei elevilor, experienţelor anterioare de învăţare, vizând o dificultate care poate fi depăşită.
Competenţele să descrie operaţii sau acţiuni cărora le sunt asociate experienţe adecvate de învăţare în situaţiile instructive programate cu elevii;
O competenţă nu descrie activitatea profesorului, ci schimbarea care se aşteaptă să se producă, în urma instruirii, în structura mentală sau în informaţiile stocate anterior de elev; fiecare competenţă trebuie să vizeze o operaţie singulară pentru a facilita măsurarea gradului său de realizare. Competenţa trebuie să fie operaţională, formulată în termeni comportamentali expliciţi. Trebuie să fie elaborată în cât mai puţine cuvinte, pentru a uşura referirea la conţinutul său specific. Învăţarea poate fi caracterizată în noile condiţii ca fiind un proces prin care se constituie anumite competenţe, concretizate în obţinerea anumitor genuri de rezultate.
O învăţare reuşită este aceea care este concepută să producă şi intervenţia activă a educabilului la reţelele existente şi rezolvarea de către ei a tuturor situaţiilor problemă care se ivesc şi se vor ivi în viaţa socială.
Concluzionând, formarea competenţelor este finalitatea învăţării cu consecinţe uriaşe pentru relaţiile dintre oamenii care trebuie să conlucreze într-o lume a păcii şi comunicării de civilizaţii şi pentru producerea unor genuri de finalităţi educaţionale pe diferite niveluri integratoare (empirice, primare, elevate, analitice, critice, etc.)
Diferenţierile de maturizare intelectuală, afectivă, estetică, sexuală, etc. dintre elevii colegiului militar liceal sunt generatoare de situaţii care ne conduc spre particularizarea posibilităţilor de învăţare şi motivare pentru învăţare, spre reconstruirea unor aspecte ale competenţelor de format la concreteţea realităţii educabililor.
Dirijarea învăţării spre generarea competenţelor scontate presupune reformulări şi performanţe didactice şi psihopedagogice deosebite din partea corpului de educatori (profesori şi ofiţeri) pentru aducerea majorităţii elevilor la parametrii propuşi intelectuali, fizici, publici, etc. de la care putem spune că se poate vorbi de integrarea elevilor în „spiritul şcolii”.
Permanenta atitudine experimentală a profesorilor în raport cu elevii nu conduce la conturarea unor reguli şi cerinţe specializate pentru un gen specific de analiză şi evaluare a progresului şcolar în acest mediu educaţional specific.
Favorizăm acele conexiuni, relaţii şi intervenţii pe care le considerăm utile între „volumul de competenţe cu care a venit”şi noile genuri de procesări pe care le imprimăm în cadrul revalorizării aspectelor care să ne construiască şi să ne justifice necesităţile dezvoltării şi asimilării competenţelor de gen, specifice unui adult al secolului al XXI-lea.

 

Profesorul ca educator

23 Aug

Profesorul ar trebui sa fie nu un om care preda prin a turui acele conostinte pe care el le stie mai bine la disciplina sa , ci sa acorde timp si vocatie pentru a descoperi oamenii din elevi , pentru a face educatie , pentru a vedea care sunt acei tineri care sunt mai aplecati spre domeniul sau etc.

El trebuie sa faca educatie si pentru asta nu e platit si nu are sarcini , ci pentru a fi controlat daca si-a facut materia , daca el a predat modern etc si nu cu ce au ramas copiii etc.

Un profesor este în primul rând un educator ,ar trebui să fie o persoană foarte specială, cu o viziune foarte largă asupra vieţii şi o înţelegere a proceselor care au loc în lume. Printr-o familiaritate cu lumea şi cu natura, el trebuie să aibă o viziune clară a statutului pe care doreşti să-l aiba copilul la la sfârşitul procesului de învăţământ.
Rolul său este de a ajuta elevul, tanarul sa-si poata atinge scopul superior de conectare şi dragostea faţă de ceilalţi, fără a suprima sau de a distruge talentele cu care a fost născut.

Pe scurt, un educator este cel care sculpteaza tinerii dupa modelul unic al personalitatii lor care este in formare si nu dupa convingerile si temerile sale , care de cele mai multe ori nu sunt si ale tinerilor.

Cum să faci asta?

Cea mai eficientă metodă este prin utilizarea corectă a psihopedagogiei si prin aplecare justa fata de cel din banca . Ştim cu toţii importanţa pe care copiii o acordă prieteniilor lor, care creste pe masura ce crescsi ei .Aici dascalul ar trebui sa patrunda , sa cunoasca si sa duca la judecati de valoare pe care apoi sa le foloseasca in fovoarea inaltarii tanarului.

Inteligenţa educatorului constă în capacitatea sa de a construi in randul elevilor lui o societate de prieteni, un microcosmos al lumii, care sa poata influenţa în mod pozitiv pe fiecare dintre membrii săi, în timp ce el rămâne “în spatele scenei.”

Pentru că el trebuie să echivaleze nivelul său cu cel al copiilor – să acţioneze ca un copil mai mare , mai matur .Dacă el nu acţionează aşa, el va fi perceput ca un profesor sau un părinte care aparţine societăţii de adulţi, şi opinia sa de “prieten mare” nu va fi acceptata.

Dacă, totuşi, el însuşi coboara prea mult, el va fi perceput ca un elev, tanar si este dureros si aici. Numai atunci când copilul simte ca educatorul lui este parte a experienţele sale, şi, prin urmare, este egal cu el, el il va accepta ca un prieten adevărat şi se poate incepe o munca migaloasa de educatie pentru si in favoarea tanarului, deschidă fiind influenţa profesorului asupra tanarului.

Pentru că educatorii trebuie să ia parte la toate activităţile cu copiii, să-i însoţească in toate locurile, de a face totul într-adevăr cum ar fi copil, pe deplin “sa se amestece” cu ei, dar în acelaşi timp, pentru a lua uşor frâiele în mâinile lor şi sa înceapa dirijarea copiilor, pentru a începe construirea diferitelor forme de comportament la ei.
Cum anume?

Singura diferenţă care ar trebui să fie simtita între educator şi copii este faptul că educatorul poate impartasi un pic mai mult din propria sa experienţă cu privire la modul lor comun faţă de calea aleasa de tanar .
Astfel, împreună cu un prieten mare, copilul primeşte un exemplu pentru următoarea etapă la care el trebuie să aspire să ajungă.
Un educator care este în măsură să facă copil sa se simta ca el este un partener egal cu el într-o cale spre un obiectiv mult mai inaltator in viata face ca elevii lui să se simtă cu multa încredere şi mândrie OAMENI si culegatori de intelepciune in mod diferit , fiecare dupa Lumina sa si dupa umbrele pe care le cauta si le are.

Asa ceva acum la noi nu este , ci goasna dupa orice hartie , dupa orice curs , dupa orice lucru si nu dupa suflete , dupa dureri si ochi inlacrimati , dupa soarele viziunii vietii tineretii creatoare.
Deci inca facem mantuiala si lucru nefolositor celor care vin pe bancile scolii , inca ei simt ca scoala nu este a lor si nici ei ai scolii si aceste lucruri dauneaza tuturor si rezultatele proaste se vad in societate , in lipsa de politete , in grosalaniile si deviatiile sociale de la tot pasul .

 

Profesori bine pregatiti !

21 Aug

Ministrul Educatiei, Daniel Funeriu, sustine ca anul acesta, ca urmare a rezultatelor de la titularizare, in clase vor intra doar cadrele didactice foarte bine pregatite si asteapta o schimbare de mentalitate, pe baza rezultatelor obtinute la examenul de bacalaureat.
( Sursa: http://www.hotnews.ro/stiri-esential-9875573-daniel-funeriu-acest-asigur-vor-intra-clase-doar-profesorii-bine-pregatiti.htm) .
E o afirmatie care daca ar fi realitate in majoritatea cazurilor am fi intro alta zona !!
Nu ?!
Cum sa fie asa ceva cand :
1. mediul universitar scoate pe banda , de cele mai multe ori , oameni de vocatie someri si nu profesori, indragostiti de oameni si apoi de meseria lor !
2. mediul universitar este putred de infectie si de boli daunatoare intregului sistem de educatie ??Vezi oameni care au titluri de profesori universitari etc. si sunt subtirei rau de tot sau sunt angajati polkitic pana la a fi cu grade de partid ! Nu poti face carte decat prin carte si nu poti fi un model decat daca totul are ca finalitatea munca , munca si onestitatea cladirii unei personalitati prin model personal si nu prin labintul mizeriei umane ! Acestea se simt si mereu te tradeaza si elevii , studentii te penalizaeaza pe masura !
3. Cum sa poti cuteza a avea profesori bine pregatiti cand ei sunt umiliti prin tratament discriminatoriu si pervers 1 I se spune ca educatia este prioritate nationala si i se da maracini si matraguna pe post de miere si cozonac ??
Cat vrei sa vezi binele realitatea sta in piata si in zilele in care el OMUL , biet profesor , trebuie sa traiasca si te intrebi : cu ce ?
4. Cand poti sa ai profesori bine pregatiti cand ei nu au bani pentru reviste , publicatii academice , carti dictionare etc pentru a fi in pas cu spiritul vremii ?!
Unde este preocu;parea , cui ?, de a-l orma continuu pe el , Dascalul atatot tinere lastare ale natiunii care maine trebuie sa fie cei care primesc simbolic truda miilor de ani de infaptuinte ale milioanelor de suflete care bat pentru romanism si Neam ? vorbe goale pe stmac gol , sau altfel spun , vorbe in vant cand numai pentru niste analiza , consult minor in aceast tara si nu in alta dai cat un salariu de profesor ??
Cu ce sa fii bine pregatit ? cand in facultate te-ai intretinut si mai faceai si un alt job pentru a putea sa iti platesti chiria , masa etc ?
5. iluzii desarte intro mare masa de politichie in care cel care este in segmentul educatie este privit ca trantor si nimic slujitor al unor odrasle de cele mai multe ori dezinteresate de actul de educatie daca totul acum se rezuma la bani , la avere , la masina , la apartament , la distractii si el ,bietul profesor , nu are de niciundele !
6. … Multe altele sunt de spus , dar ma opresc aici !
Nu poti spune vorbe mari cand realitatea unei tari este alta ?!
A fi om politic si a fi in pas cu vremea ta trebuie sa chibzuiesti la organicitatea realitatii si , daca poti , sa incerci sa o faci altfel cu mijloace materiale , financiare posibile !
Altfel …vorbe , vorbe …si vant primavaretec de sute de ani aducator de uscaciune >>>

 

Extremist dement

15 Aug

Desigur, ceea ce m-a determinat sa scriu aceste randuri este abominabilul si inumanul atac impotriva a zeci de copii inocenti, intr-o insula din Norvegia. Indiferent de motivul pentru care se aflau acei copii, in acel loc, masacrul comis cu sange rece impotriva lor va ramane o pata neagra, pe obrazul uneia dintre cele mai democratice si mai civilizate natiuni a lumii.

Acum, la rece, as vrea sa ma aplec asupra unei caracteristici a extremismului, indiferent de culoarea politica sau religioasa : lasitatea. Pentru ca nu poate fi lasitate mai mare si mai cruda, decat sa amplasezi o bomba in centrul unui oras aglomerat sau sa vanezi, cu salbaticie, copii fara aparare. Curajul inseamna sa ataci, inarmat, oameni inarmati si gata sa moara, asa cum sunt soldatii. Aceasta inseamna curaj razboinic. Dar nu am vazut acest curaj, nici pe 11 septembrie 2001, nici in Norvegia, nici in Irak sau Turcia, unde atentatele extremiste au facut sute si mii de victime nevinovate. Chiar suicidul criminal al teroristilor arabi este o forma de lasitate, pentru ca teroristul sinucigas fuge, de fapt, de raspunderea in fata semenilor.

Lasitate este sa propagi mesaje extremiste pe internet, unde nimeni nu te poate identifica si trage la raspundere. Sa acuzi minoritatile, imigrantii sau alte categorii defavorizate si sa ceri exterminarea lor, in spatele unei majoritati tacute si uneori aprobatoare, este intotdeauna o forma de lasitate, pentru ca refuzi sa vezi greselile majoritatii careia ii apartii, aruncand intreaga vina pe « celalalt », pe strain. Este lasitatea neasumarii greselilor proprii, care devine deseori refugiul unei majoritati frustrate de propria neputinta. Mesajul extremist « afara cu strainii », auzit tot mai des in Europa, este solutia lasa la propriile neajunsuri, in vremuri de criza. In loc sa se faca apel la solidaritate nationala, indiferent de rasa ori provenienta, se prefera solutia mai confortabila, insa autentic lasa, a excluderii celor veniti din afara.

Romanii au, la randul lor, parte de extremism. Este, pe de o parte, extremismul activ din tara, care exclude rromii de la o viata decenta, propunandu-le doar slujbe mizere de gunoieri, in virtutea dreptului orgolios al etnicilor romani la slujbele cele mai bine platite. Este, pe de alta parte, extremismul la care sunt supusi romanii in tarile din Uniunea Europeana in care lucreaza sau locuiesc, fiind vazuti acolo ca o plaga sociala, ca niste « hoti de slujbe », care lucreaza la negru si pe bani putini sau care isi fac un mod de viata infractional. Sigur, extremismul are intotdeauna argumente. In spatele lor, insa, este aceeasi dorinta lasa de autoaparare in fata unor elemente pe care refuza sa le inteleaga sau sa le accepte.

Extremismul este natural, de aceea este atat de las. Precum animalele, extremistul musca si fuge, apoi, ingrozit de consecintele muscaturii lui. Este curajos doar in haita, cand isi poate dezlantui ura si furia asupra victimelor fara aparare ale frustrarilor sale acumulate. Ucide din umbra, cu lovituri miselesti, sau ataca deschis doar copii neinarmati si neprojejati. Extermismul este ultima reduta a bestiei umane, cu ochii injectati si plini de ura, dar plina de spaima in fata ratiunii si milei. Este refugiul animalitatii si a instinctului de trib, o negare a umanitatii si a celor mai inalte idealuri ale ei. De aceea, el nu poate actiona la lumina, pentru ca noaptea este elementul sau, indiferent daca aceasta inseamna anonimatul pe internet sau intunericul mortii, prin sinucidere.

Insa, cele mai atroce consecinte ale extremismului se produc atunci cand el este stapan pe puterea, aproape nelimitata, a statului. Se cunosc prea bine, fara a se trage invataminte indeajuns, ororile comise de extremism in secolul XX. Beneficiind de sprijinul unui Leviathan perfectionat, asa cum este statul modern, extremismul a dus la mutilarea a nenumarate popoare, in numele unor idei impinse la extrem si a intolerantei aferente. Lasitatea nenumaratilor oameni care au aderat, din convingere sau din interes, la extremismul de stat, a dus la exterminarea unor rase si clase sociale, in numele unor idealuri (culmea !) de salubritate publica. In toate sistemele extremiste, lasitatea a jucat un rol esential in mentinerea, intarirea si propagarea represiunii de stat.

Solutia este, desigur, la antipodul lasitatii, respectiv curajul. Curajul de a fi bun, generos si modest. Curajul de a-i accepta pe « ceilalti », de a fi deschis si tolerant. Cel mai bun exemplu de reactie la extremism este chiar raspunsul regelui Norvegiei la crimele in masa, comise de un extremist dement : mai multa democratie, mai multa deschidere, mai multa toleranta ! Aceasta este reteta adevaratului curaj, aceea data si de neintelesul, uneori, indemn al Evangheliei : « nu va temeti ! »
( sursa: http://www.contributors.ro/fara-categorie/lasitatea-extremismului).

Uimirea nu vine din ceea ce a facut individul , in numele unei anume credinte idioate , ci modul in care el si-a putut croi mecanismul de gandire care sa-l faca sa fie plin de increderea ca el bine a facut inaintea lui Dumnezeu !

Aici avem a ne intreba : care sunt acele parghii care sa-l conduca pe un Om sa mearga pe cale distrugerii semenilor sai ?!?

 

Draco

02 Aug

amenii de stiinta au descoperit un medicament care poate distruge marea majoritate a virusurilor, de la o simpla raceala pana la HIV. Acesta intra in celulele infectate si le face sa se auto-distruga.

In principal, ataca rinovirusurile umane, care stau in spatele racelilor si gripelor, febra dengue, virusurile stomacale, pojarul, rabia, HIV sau poliomielita.

Potrivit Daily Mail, antidotul se numeste DRACO si ar putea fi eliberat in farmacii in cel mult 10 ani. Cercetatorul Mike Rider, de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts, spune ca “este posibil sa distruga si alte virusuri la care pana acum nu se gasea leac, asa ca trebuie sa continuam cercetarile”.

Cand virusul ataca organismul, copiaza modalitatile interne de reproducere, pentru a se putea multiplica mai mult decat celulele sanatoase. Acestea se apara, dar nu intotdeauna reusesc sa invinga. Noua descoperire face insa ca celulele inamice sa se omoare singure.

In testele de laborator, DRACO a reusit sa ucida 15 virusuri, functionand atat de repede incat daca este administrat in stadii incipiente simptomele nici nu mai au timp sa apara. Din pacate, mai dureaza cativa ani buni pana cand medicamentul sa fie declarat sigur pentru organismul uman.
( sursa: http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/stiri-sanatate/medicament-care-distruge-toate-virusurile-de-la-raceala-la-hiv-1113408).
De ce m-am oprit asupra acestui fapt ?
Simplu .
Este de luat in seama orice efort al oamenilor de stiinta spre binele tuturor si de aceea art trebui sa apreciem mai mult acest gigantic mesaj decat cel al politiciernilor de orice natura !!
aceste fapte confirma ca avem oameni care cred in binele semenilor , ca avem fiinte vii care lupta pentru binele altora !

 

“EU si EUropa”

01 Aug

Organizatia studenteasca AEGEE Bucuresti doreste sa informeze elevii liceului dumneavoastra despre cum sa sparga barierele mentale si sa depaseasca Europa. Acest proiect este realizat cu sprijinul Association des États Généraux des Étudiants de l’Europe (AEGEE) si Association Internationale des Étudiants en Sciences Économiques et Commerciales (AIESEC) Tallinn.

AEGEE este una dintre cele mai mari asociatii studentesti interdisciplinare din Europa; este reprezentata de 17.000 studenti, care activeaza in 234 orase universitare, in 43 de tari in toata Europa. AEGEE este o organizatie non-profit, nu este legata de niciun partid politic. Toate proiectele si activitatile se bazeaza pe munca in mod voluntar a membrilor sai.

Comunicat AEGEE

Ce inseamna EU si EUropa?

Proiectul are menirea de a incuraja participarea liceenilor la proiectele europene si de a gandi la nivel european. Sansa de a fi cetateni activi, de a obtine satisfactie dupa proiecte bine facute, frumusetea de a fi voluntar – noi toti le-am experimentat. Acum vrem sa-l impartasim cu elevii de liceu, prin intermediul unor ateliere de lucru interactive. Dorim sa imbogatim cunostintele lor despre Europa, despre valorile europene, apoi sa ii motivam sa ia masuri pentru a face ceva pentru scolile lor, societatile lor si sa ii mentinem informati despre toate posibilitatile pe care Europa le poate oferi.

Acest proiect a fost castigatorul Concursului European de Tineret Charlemagne. Concursul a recompensat proiectele care promoveaza un sens comun al identitatii europene si a intelegerii in randul tinerilor.
www.youropeneedsyou.com

Acum, EU si EUropa a ajuns la a treia editie, care doreste sa duca mai departe activitatile care l-au consacrat. Cu o echipa noua, idei noi, EU si Europa promite sa depaseasca asteptarile din primele douI editii.

Proiectul nostru, „Fii cetItean european! ”

Primul ciclu al proiectului nostru s-a numit „Oportunitati pentru tineri in Europa” si le-a aratat elevilor de liceu ca exista la fel de multe oportunitati in Europa, cate exista si in Romania. Acesta a fost un prim pas, un program-pilot al workshop-ului nostru.

Al doilea ciclu a fost un proiect mai ambitios, in sensul ca a avut loc in douI licee si s-a finalizat printr-un concurs AEGEE, numit QUEST-iunea Bucuresti. S-a numit „Advanced in Europe, Proficient beyond” si a incercat sI rIspundI la intrebarea cum poate Europa sI ajute tIrile in curs de dezvoltare.

Cel de-al treilea ciclu isi propune sI sprijine dezvoltarea simtului civic al tinerilor, prin intelegerea si integrarea conceptelor legate de Cetatenia Europeana in activitItile de zi cu zi.

Desfasurator proiect „Fii cetItean european!”

TIMP 100 de minute
13.30
Prezentare AEGEE (echipa) si prezentare a proiectului european YOUrope needs YOU!3
(2 minute)
Fimulet AEGEE:

(40 sec)
YOUrope needs YOU!3:

(2’30 sec)
13. 35 Prezentarea subiectului nostru si a ceea ce vom discuta in cadrul workshopului
prezentare in Powerpoint
impIrtim bilete pentru cIlItoria in care urmeazI sI pornim impreunI
/>13.40 Ice-breaking game: Human Knot: ne strangem in cerc (ca intr-o imbratisare) si prindem o mana libera. Singura regula: o mana apartine unei persoane, cealalta a unei alte persoane. Apoi incercam sa ne „descurcam” fara sa rupem lantul.
13.45 Debate cu liceeni: ce inteleg ei prin a fi roman. Care sunt realizIrile cu care se mandresc cI sunt romani? Dar cele cu care nu se mandresc?
Se vor grupa in 4 echipe si fiecare va oferi 10 rIspunsuri( 5 pozitive si 5 negative).
Intre timp, noi vom desena doi omuleti pe tablI, romanul bun si romanul mai putin bun, iar la finalul exercitiului vom avea o imagine a lor, alcItuitI din post-urile cu rIspunsurile primite.
13.55 Mai importante sunt insI realizIrile lor, si pentru a intelege mai bine, le va vorbi un membru AEGEE si sI le impIrtIseascI din experienta lor, despre ceea ce au fIcut ei panI acum, atat pe plan local, cat si european.

14.05 – Pauza

14.10 Informatii despre Uniunea EuropeanI, ce este aceasta, ce inseamnI sI fi cetItean european, ce drepturi si libertIti avem?

14.15 Brainstorming: Valori europene (5 min)
Joc: la masa europeanI sunt asezati cetIteni europeni, cate unul din fiecare stat membru. Toti sunt egali in drepturi, dar diferiti din multe puncte de vedere. Ce anume ii diferentiazI si pe ce se bazeazI relatiile dintre ei?
14.30 Debate: Care este rolul tinerilor in promovarea acestor valori si cum pot face acest lucru?
- Le povestim putin despre cum facem noi asta, tinerii din AEGEE, si apoi vedem ce cred ei.

14. 40 – Pauza

14. 45 La ce ne ajutI pe noi sI fim cetIteni europeni? Afirmatii pro/contra + argumentarea opiniei.
Exercitiu de creatie/Concurs: Cum aratI un cetItean european dacI ar fi sI il desenIm? Dar lumea in care acesta trIieste?
Elevii vor forma 4 echipe si vor realiza un desen cu ceea ce au inteles cI inseamnI sI fi cetItean european. Echipa care va reusi sI surprindI aspectele esentiale ale acestui mod de viatI va primi un premiu.
15.05 Evaluare: bagaj si cos de gunoi: trebuie sa notele pe post-it-uri de diferite culori ce le-a placut si ce nu; lucrurile bune se pun in bagaj, lucrurile rele la cosul de gunoi. Bagajul simbolizeaza ceea ce ar dori sa ia cu ei (informatia pe care au pastrat-o din workshop) si cosul de gunoi se refera la tot ceea ce vor sa arunce, sa uite. (10 minute
+ timp pentru intrebari aproximativ 5 minute)
La ce ne ajutI pe noi sI fim cetIteni europeni? Afirmatii pro/contra + argumentarea opiniei. Exercitiu de creatie/Concurs: Cum aratI un cetItean european dacI ar fi sI il desenIm? Dar lumea in care acesta trIieste?Elevii vor forma 4 echipe si vor realiza un desen cu ceea ce au inteles cI inseamnI sI fi cetItean european. Echipa care va reusi sI surprindI aspectele esentiale ale acestui mod de viatI va primi un premiu. Evaluare: bagaj si cos de gunoi: trebuie sa notele pe post-it-uri de diferite culori ce le-a placut si ce nu; lucrurile bune se pun in bagaj, lucrurile rele la cosul de gunoi. Bagajul simbolizeaza ceea ce ar dori sa ia cu ei (informatia pe care au pastrat-o din workshop) si cosul de gunoi se refera la tot ceea ce vor sa arunce, sa uite. (10 minute + timp pentru intrebari aproximativ 5 minute)

END 15:15

Articole legate de acelasi subiect
HotNews.ro: Meditatiile – o industrie de miliarde de euro in Europa. In Romania, parintii dau 300 milioane de euro anual pe cursuri suplimentare – Analiza a Comisiei Europene | 7 Iunie 2011
Anunt: Curs evaluator proiecte, autorizat CNFPA | 10 Mai 2011
Proiect pilot de educatie financiara in colegiile tehnice si cu profil economic din Bucuresti | 27 Noiembrie 2010
( sursa: http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles|displayArticle/articleID_22927/Proiectul-EU-si-EUropa-Fii-cetatean-european.html).

Acest proiect este incantator , stralucit prin mesaj si innoitor prin actiune !

fie la ordinea zilei in fiecare scoala ?
Cum poate el sa
Poate in saptamana altfel preconizata de cei in drept af i o zona a unei scoli altfel , a unei organizatii a tinerilor in care ei sa simta ca scoala este cu ei prietenoasa , ca locul in care ei merg zi de zi le ofera sansa sa se descopere ca fiinte vii , sa se vada frumusetea fiintei lor si in care toti , dar absolut toti sa creada ca fiecare are in sinele sau aurul dadator de speranta ca poate fi oricare Om liber si plin de resperct fata de semenii sai si mai ales fata de sine !

Unde gasim acest mediu ?