RSS
 

Invatamantul european

20 Apr
Raport privind învățământul în UE: progrese evidente, dar este nevoie de eforturi suplimentare pentru atingerea obiectivelor
19/04/2011 16:25:35

În decursul deceniului trecut, țările UE și-au îmbunătățit sistemele de învățământ în domenii-cheie, dar au îndeplinit doar unul dintre cei cinci indicatori de referință stabiliți pentru 2010, conform noului raport al Comisiei Europene privind progresele înregistrate în învățământ și formare, dat publicității astăzi. UE a reușit să-și îndeplinească obiectivul de a crește numărul de absolvenți de discipline matematice, științifice și tehnologice, printr-o creștere de 37% din 2000 – depășind cu ușurință obiectivul de 15%. S-au înregistrat progrese semnificative, dar insuficiente, în ceea ce privește reducerea ratei de abandon școlar, creșterea numărului de elevi absolvenți de învățământ secundar superior, îmbunătățirea competențelor de citire, precum și în creșterea procentajului adulților care participă la învățământ sau formare. Pentru o defalcare detaliată a cifrelor pentru fiecare țară, a se vedea anexa de mai jos. Strategia Europa 2020 pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică păstrează obiectivul de reducere a abandonului școlar sub 10%, precum și cel de creștere a procentajului de absolvenți la cel puțin 40%.

Androulla Vassiliou, comisar pentru educație, cultură, multilingvism și tineret, a afirmat: „Vestea bună este că nivelul educației în Europa a crescut considerabil. Mai mulți tineri absolvă învățământul secundar și pe cel superior decât acum zece ani. Dar fenomenul de părăsire timpurie a şcolii continuă să reprezinte o problemă care afectează un tânăr din șapte în Uniunea Europeană și unul din cinci elevi are în continuare competențe reduse de citire la vârsta de 15 ani. Iată de ce învățământul și formarea se numără printre obiectivele esențiale ale strategiei Europa 2020. Avem nevoie de eforturi suplimentare din partea statelor membre pentru a ne îndeplini obiectivele comune europene.”

Comisarul cere cu fermitate statelor membre să nu opereze reduceri în bugetele de învățământ, chiar dacă se confruntă cu constrângeri din cauza crizei economice. „Cheltuielile cu învățământul reprezintă o investiție bună pentru crearea de locuri de muncă și creștere economică și, pe termen lung, se autodecontează. Dar într-o perioadă de presiuni bugetare trebuie să ne asigurăm și că resursele se utilizează cu maximă eficiență posibilă,” a adăugat ea.

Cinci indicatori de referință în materie de învățământ pentru 2020

În 2009, miniștrii învățământului din UE au convenit asupra a cinci indicatori de referință în materie de învățământ și formare de îndeplinit până în 2020:

  • rata de părăsire timpurie a şcolii și cursurilor de formare trebuie să fie mai mică de 10 % (ținând cont de rata actuală de 14,4 %, acest lucru ar însemna cel puțin 1,7 milioane de abandonuri școlare în minus);
  • procentajul persoanelor în vârstă de 30-34 de ani cu educație terțiară ar trebui să fie de cel puțin 40 % (la rata actuală de 32,3 %, acest lucru ar însemna 2,6 milioane de absolvenți în plus);
  • cel puțin 95% dintre copiii cu vârsta între patru ani și cea de începere a învățământului primar obligatoriu ar trebui să beneficieze de sistemele de educație destinate copiilor de vârstă mică (în prezent, procentajul fiind de 92,3%, atingerea acestui obiectiv ar însemna peste 250.000 de copii de vârstă mică în plus în învățământ);
  • procentajul tinerilor în vârstă de 15 ani cu competențe insuficiente în materie de citire, matematică și științe ar trebui să fie mai mic de 15% (de la aproximativ 20% în prezent, pentru toate cele trei – atingerea obiectivului ar însemna o scădere cu 250.000 a numărului de tineri cu nivel scăzut al competențelor în materie de educaţie);
  • o medie de cel puțin 15  adulți (grupa de vârstă 25-64 ani) ar trebui să participe în sistemul de educaţie permanentă (actualul procent este de 9,3% – atingerea obiectivului ar însemna încă 15 milioane de adulți în sistemul de învățământ și formare).
Raport anual privind progresele înregistrate în atingerea indicatorilor de referință

În raportul său anual privind indicii și indicatorii de referință, Comisia analizează performanța statelor membre în îndeplinirea acestor obiective, reexaminând, în același timp, modul în care țările au evoluat în raport cu un set anterior de indicatori de referință convenit pentru 2010.

Rezultate-cheie

  • Indicatori de referință 2020: chiar dacă este prea devreme pentru proiecții precise, tendințele din trecut sugerează că majoritatea indicatorilor de referință pentru 2020 ar trebui să poată fi îndepliniţi dacă statele membre continuă să le acorde prioritate ridicată și să investească eficient în educație și formare. Aceasta se întâmplă mai ales în cazul celor două obiective principale legate de învățământ, respectiv părăsirea timpurie a şcolii și numărul de absolvenți.
  • Indicatori de referință 2010: țările UE au înregistrat progrese, dar au atins doar obiectivul privind numărul de absolvenți de discipline matematice, științifice și tehnologice. (Datele complete pentru 2010 vor fi disponibile la începutul anului viitor).
  • Participare și nivel obținut: începând cu 2000, participarea globală în sistemul de învățământ a crescut, la fel și nivelul de calificare al adulților. A crescut și procentajul de copii în învățământul preșcolar.
  • Diferențele între fete și băieți rămân semnificative, atât în ceea ce privește rezultatele, cât și alegerea materiilor. De exemplu, fetele au rezultate mai bune decât băieții la citire, iar în rândul băieților se înregistrează cele mai multe cazuri de părăsire timpurie a şcolii. Bărbații sunt mai mulți decât femeile printre absolvenții de discipline matematice, științifice și tehnologice.

Raportul, care cuprinde toate statele membre UE plus Croația, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Islanda, Turcia, Norvegia și Liechtenstein, conține sinteze și statistici detaliate care identifică țările cu performanțe peste sau sub media UE, precum și pe cele care progresează sau rămân în urmă în comparație cu altele.

Următoarele etape

În săptămânile următoare, statele membre vor prezenta Comisiei programele lor naționale de reformă, în care vor stabili obiective naționale privind rata de părăsire timpurie a şcolii și numărul de absolvenți de învățământ superior, explicând în ce fel doresc să își atingă obiectivele. Comisia va prezenta în curând noii indicatori de referință propuși privind capacitatea de inserție profesională și mobilitatea în scop educațional.

ANEXĂ

Progrese înregistrate în îndeplinirea indicatorilor de referință pentru învățământ 2010, evoluție 2000-2009

Legendă:

Indicatorii de referinţă pentru 2010 = 100

  • Numărul absolvenţilor de discipline MTS (verde)
  • Numărul persoanelor ce părăsesc şcoala de timpuriu (albastru închis)
  • Numărul persoanelor din sistemul de educaţie permanentă (albastru deschis)
  • Numărul absolvenţilor de învăţământ secundar (maro)
  • Numărul persoanelor cu competenţe reduse la citire (roşu)

Progresul necesar (negru)

Progrese înregistrate în îndeplinirea indicatorilor de referință pentru învățământ 2020, evoluție 2000-2009

Legendă:

Indicatorii de referinţă pentru 2020 = 100

  • Numărul participanţilor în învăţământul pre-şcolar (galben)
  • Numărul persoanelor ce părăsesc şcoala de timpuriu (albastru închis)
  • Numărul persoanelor din sistemul de educaţie permanentă (albastru deschis)
  • Numărul absolvenţilor de învăţământ terţiar (verde)
  • Numărul persoanelor cu competenţe reduse la citire (roşu)

Progresul necesar (negru)

1. Participarea în învățământul preșcolar

Indicator de referință 2020: până în 2020, cel puțin 95 % dintre copiii cu vârsta între 4 ani și cea de începere a învățământului obligatoriu ar trebui să participe în sistemul de învățământ destinat copiilor de vârstă mică.

Tendințe: participarea la învățământul preșcolar a crescut din 2000 cu peste 6 puncte procentuale. Franța, Belgia, Olanda, Italia și Spania au cele mai ridicate rate de participare.

Țările cele mai performante din UE: Belgia, Franța, Olanda

2000 2007 2008
UE 27 85.6 90.7 92.3
Belgia 99.1 99.7 99.5
Bulgaria 73.4 79.8 78.4
Republica Cehă 90.0 92.6 90.9
Danemarca 95.7 92.7 91.8
Germania 82.6 94.5 95.6
Estonia 87.0 93.6 95.1
Irlanda 74.6 71.7 72.0
Grecia 69.3 68.2 :
Spania 100 98.1 99.0
Franţa 100 100 100
Italia 100 99.3 98.8
Cipru 64.7 84.7 88.5
Letonia 65.4 88.2 88.9
Lituania 60.6 76.6 77.8
Luxemburg 94.7 93.9 94.3
Ungaria 93.9 95.1 94.6
Malta 100 98.8 97.8
Olanda 99.5 98.9 99.5
Austria 84.6 88.8 90.3
Polonia 58.3 66.8 67.5
Portugalia 78.9 86.7 87.0
România 67.6 81.8 82.8
Slovenia 85.2 89.2 90.4
Slovacia 76.1 79.4 79.1
Finlanda 55.2 69.8 70.9
Suedia 83.6 94.0 94.6
Marea Britanie 100 90.7 97.3
Croaţia : 65.2 68.0
Islanda 91.8 95.4 96.2
MK* 17.4 26.1 28.5
Turcia 11.6 26.7 34.4
Liechtenstein 69.3 84.5 83.2
Norvegia 79.7 94.3 95.6

Sursa: Eurostat (EFT) Cele mai bune și cele mai slabe performanțe. b = întreruperi de serie. p = previziune. (01) = 2001. (02) = 2002.

*MK = Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei.

2. Numărul de persoane cu nivel scăzut al competențelor

Indicator de referință 2010/2020: până în 2010, procentajul persoanelor cu nivel scăzut al competențelor de citire ar trebui să scadă cu 20% (până la 17%). Până în 2020, procentajul persoanelor cu nivel scăzut al competențelor de citire, matematice și științifice ar trebui să fie mai mic de 15%.

Tendințe: în UE (date comparabile disponibile pentru 18 țări) performanța s-a îmbunătățit de la 21,3% persoane cu nivel scăzut al competențelor de citire în 2000 până la 20% (fete: 13,3%, băieți: 26,6%) în 2009.

Țările cele mai performante din UE: Finlanda, Olanda și Estonia

2000 2006 2009
UE (18) 21.3 24.1 20.0
Belgia 19.0 19.4 17.7
Bulgaria 40.3 51.1 41.0
Republica Cehă 17.5 24.8 23.1
Danemarca 17.9 16.0 15.2
Germania 22.6 20.0 18.5
Estonia : 13.6 13.3
Irlanda 11.0 12.1 17.2
Grecia 24.4 27.7 21.3
Spania 16.3 25.7 19.6
Franţa 15.2 21.7 19.8
Italia 18.9 26.4 21.0
Cipru : : :
Letonia 30.1 21.2 17.6
Lituania : 25.7 24.3
Luxemburg (35.1) 22.9 26.0
Ungaria 22.7 20.6 17.6
Malta : : :
Olanda (9.5) 15.1 14.3
Austria 19.3 21.5 27.5
Polonia 23.2 16.2 15.0
Portugalia 26.3 24.9 17.6
România 41.3 53.5 40.4
Slovenia : 16.5 21.2
Slovacia : 27.8 22.3
Finlanda 7.0 4.8 8.1
Suedia 12.6 15.3 17.4
Marea Britanie (12.8) 19.0 18.4
Croaţia : 21.5 22.5
Islanda 14.5 20.5 16.8
Turcia : 32.2 24.5
Liechtenstein 22.1 14.3 15.6
Norvegia 17.5 22.4 14.9

Sursa: OCDE (PISA) Cele mai bune și cele mai slabe performanțe ( ) = nu se pot compara.

Cipru și Malta nu au participat încă la anchetă. Rezultat UE: pentru 18 țări cu date comparabile.

*MK = Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei

3. Numărul de persoane care părăsesc școala de timpuriu

Indicator de referință 2010/2020 (și obiectiv principal UE 2020): Până în 2010/2020 ar trebui să se ajungă la un procentaj de persoane care părăsesc școala de timpuriu nu mai mare de 10%.

Tendințe: în UE 27, procentajul de persoane care părăsesc școala de timpuriu (populația 18-24) a scăzut de la 17,6% în 2000 la 14,4% în 2009 (femei: 12.5%. bărbați: 16.3%).

Țările cele mai performante din UE: Polonia, Republica Cehă și Slovacia

2000 2008 2009
UE 27 17.6 14.9 14.4
Belgia 13.8 12.0 11.1
Bulgaria 20.5 (01) 14.8 14.7
Republica Cehă 5.7 (02) 5.6 5.4
Danemarca 11.7 11.5 10.6
Germania 14.6 11.8 11.1
Estonia 15.1 14.0 13.9
Irlanda 14.6 (02) 11.3 11.3
Grecia 18.2 14.8 14.5
Spania 29.1 31.9 31.2
Franţa 13.3 11.9 12.3
Italia 25.1 19.7 19.2
Cipru 18.5 13.7 11.7
Letonia 16.9(02) 15.5 13.9
Lituania 16.5 7.4 8.7
Luxemburg 16.8 13.4 7.7
Ungaria 13.9 11.7 11.2
Malta 54.2 39 36.8
Olanda 15.4 11.4 10.9
Austria 10.2 10.1 8.7
Polonia 7.4 (01) 5.0 5.3
Portugalia 43.6 35.4 31.2
România 22.9 15.9 16.6
Slovenia 6.4 (01) 5.1u 5.3u
Slovacia 6.7 (02) 6.0 4.9
Finlanda 9.0 9.8 9.9
Suedia 7.3 12.2 10.7
Marea Britanie 18.2 17.0 15.7
Croaţia 8.0 (02) 3.7 u 3.9 u
Islanda 29.8 24.4 21.4
MK* n/a 19.6 16.2
Turcia 59.3 45.5 44.3
Norvegia 12.9 17.0 17.6

Sursa:    Eurostat (EFT) Cele mai bune și cele mai slabe performanțe. b = întreruperi de serie. p = previziune. u = nesigure, (01) = 2001. (02)= 2002.

*MK = Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei

4. Nivelul de studii în rândul tinerilor

Indicator de referință 2010: până în 2010, cel puțin 85% din persoanele cu vârsta de 22 de ani din UE ar trebui să fi încheiat studiile din cadrul învățământului secundar superior.

Tendințe: din 2000, procentajul de absolvenți ai învățământului secundar superior în UE a crescut ușor de la 76,6% dintre persoanele în vârstă de 20-24 de ani la 78,6% în 2009 (femei 81,4%. bărbați 75,9%).

Țările cele mai performante din UE: Slovacia, Republica Cehă și Polonia

2000 2008 2009
UE 27 76.6 78.4 78.6
Belgia 81.7 82.2 83.3
Bulgaria 75.2 83.7 83.7
Republica Cehă 91.2 91.6 91.9
Danemarca 72.0 71.0 70.1
Germania 74.7 74.1 73.7
Estonia 79.0 82.2 82.3
Irlanda 82.6 87.7 87.0
Grecia 79.2 82.1 82.2
Spania 66.0 60.0 59.9
Franţa 81.6 83.4 83.6
Italia 69.4 76.5 76.3
Cipru 79.0 85.1 87.4
Letonia 76.5 80.0 80.5
Lituania 78.9 89.1 86.9
Luxemburg 77.5 72.8 76.8
Ungaria 83.5 83.6 84.0
Malta 40.9 53.0 52.1
Olanda 71.9 76.2 76.6
Austria 85.1 84.5 86.0
Polonia 88.8 91.3 91.3
Portugalia 43.2 54.3 55.5
România 76.1 78.3 78.3
Slovenia 88.0 90.2 89.4
Slovacia 94.8 92.3 93.3
Finlanda 87.7 86.2 85.1
Suedia 85.2 85.6 86.4
Marea Britanie 76.7 78.2 79.3
Croaţia 90.6 (02) 95.4 95.1
Islanda 46.1 53.6 53.6
MK* n/a 79.7 81.9
Turcia n/a 48.9 50.0
Norvegia 95.0 70.1b 69.7

Sursa: Eurostat (EFT) Cele mai bune și cele mai slabe performanțe. b = întreruperi de serie. p = previziune. (01) = 2001. (02)= 2002

*MK = Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei

5. Numărul de absolvenți de discipline matematice, științifice și tehnologice

Indicator de referință 2010: până în 2010, numărul total de absolvenți ai disciplinelor MST din UE ar trebui să crească cel puțin cu 15%, iar dezechilibrul între femei și bărbați ar trebui să scadă.

Tendințe: numărul absolvenților de discipline MST a crescut cu 37,2% din 2000, iar procentajul de femei de la 30,7% la 32,6% în 2008.

Țările cele mai performante din UE: Creștere din 2000: Portugalia, Slovacia și Republica Cehă

creștere 2000-2008 procentaj de femei
2000 2008
UE 27 37.2 30.7 32.6
Belgia 20.9 25.0 25.9
Bulgaria 21.8 45.6 37.0
Republica Cehă 141.3 27.0 30.1
Danemarca 14.3 28.5 36.4
Germania 53.5 21.6 31.1
Estonia 57.1 35.7 42.1
Irlanda 1.0 37.9 30.4
Grecia 26.5* : 41.9
Spania 14.8 31.5 30.2
Franţa 5.4 30.8 28.2
Italia 62.9 36.6 38.4
Cipru 58.3 31.0 37.4
Letonia 11.5* 31.4 32.2
Lituania 36.4 35.9 33.5
Luxemburg : : 48.2
Ungaria 18.9 22.6 25.7
Malta 33.9* 26.3 28.4
Olanda 39.3 17.6 18.9
Austria 66.4 19.9 24.2
Polonia 100.0 35.9 40.3
Portugalia 193.2 41.9 34.1
România 89.1* 35.1 43.1
Slovenia 16.0 22.8 26.5
Slovacia 185.8 30.1 36.8
Finlanda 59.5 27.3 33.1
Suedia 13.3 32.1 33.4
Marea Britanie 17.8 32.1 31.2
Croaţia 81.7* : 33.2
Islanda 39.9 37.9 n/a
MK* 68.0 41.6 42.8
Turcia 70.8 31.1 30.6
Liechtenstein 41.1* : 25.8
Norvegia 11.0 26.8 29.6

Sursa: Eurostat (UOE). *= Creștere cumulativă extrapolată din anii disponibili.

*MK = Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei

6. Rata de absolvire a învățământului terțiar

Indicator de referință 2020 (și obiectiv principal UE 2020): Până în 2020, rata de absolvire a învățământului terțiar la persoanele în vârstă de 30-34 de ani ar trebui să ajungă la cel puțin 40%.

Tendințe: procentajul absolvenților învățământului terțiar la grupa de vârstă de 30-34 de ani a crescut de la 22,4% în 2000 la 32,3% (femei: 35,7%, bărbați 28,9%) în 2009, respectiv cu aproape 10 puncte procentuale.

Țările cele mai performante din UE: Irlanda, Danemarca și Luxemburg

2000 2008 2009
UE 27 22.4 31.1 32.3
Belgia 35.2 42.9 42.0
Bulgaria 19.5 27.1 27.9
Republica Cehă 13.7 15.4 17.5
Danemarca 32.1 46.3 48.1
Germania 25.7 27.7 29.4
Estonia 30.8 34.1 35.9
Irlanda 27.5 46.1 49.0
Grecia 25.4 25.6 26.5
Spania 29.2 39.8 39.4
FranŢa 27.4 41.3 43.3
Italia 11.6 19.2 19.0
Cipru 31.1 47.1 44.7
Letonia 18.6 27.0 30.1
Lituania 42.6 39.9 40.6
Luxemburg 21.2 39.8 46.6p p p
Ungaria 14.8 22.4 23.9
Malta 7.4 21.0p 21.1p
Olanda 26.5 40.2 40.5
Austria : 22.2 23.5
Polonia 12.5 29.7 32.8
Portugalia 11.3 21.6 21.1
România 8.9 16.0 16.8
Slovenia 18.5 30.9 31.6
Slovacia 10.6 15.8 17.6
Finlanda 40.3 45.7 45.9
Suedia 31.8 42.0p 43.9p
Marea Britanie 29.0 39.7 41.5
Croaţia 16.2(02) 18.5u 20.5u
Islanda 32.6 38.3 41.8
MK* : 12.4 14.3
Turcia : 13.0 14.7
Norvegia 37.3 46.2 47.0

Sursa: Eurostat (UOE), (02) = 2002.

*MK = Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, u = date nesigure

7. Participarea adulților la sistemul de educaţie permanentă

Indicator de referință 2010/2020: nivelul mediu în UE de participare a populației de vârstă activă în sistemul de educaţie permanentă ar trebui să atingă cel puțin 12,5% în 2010 și 15% în 2020.

Tendințe: la nivelul UE, participarea a crescut de la 7,1% în 2000 la 9,3% în 2009 (populație 25-64; bărbați 8,5%. femei: 10.2%). O parte considerabilă a acestei creșteri a rezultat, totuși, din întreruperi de serii temporale în jurul anului 2003. Din 2005, participarea a scăzut ușor.

Țările cele mai performante din UE: Danemarca, Suedia și Finlanda

2005 2008 2009
UE 25 9.8 9.5 9.3 p
Belgia 8.3 6.8 6.8
Bulgaria 1.3 1.4 1.4
Republica Cehă 5.6 7.8 p 6.8
Danemarca 27.4 30.2 31.6
Germania 7.7 7.9 7.8
Estonia 5.9 9.8 p 10.5
Irlanda 7.4 7.1 6.3
Grecia 1.9 2.9 3.3
Spania 10.5 10.4 10.4
FranŢa 7.1 7.3 6.0
Italia 5.8 6.3 6.0
Cipru 5.9 8.5 7.8
Letonia 7.9 6.8 5.3
Lituania 6.0 4.9 4.5
Luxemburg 8.5 8.5 13.4 p
Ungaria 3.9 3.1 2.7
Malta 5.3 6.2 5.8 p
Olanda 15.9 17.0 17.0
Austria 12.9 13.2 13.8
Polonia 4.9 4.7 4.7
Portugalia 4.1 5.3 p 6.5
România 1.6 1.5 1.5
Slovenia 15.3 13.9 14.6
Slovacia 4.6 3.3 2.8
Finlanda 22.5 23.1 22.1
Suedia 17.4 p 22.2 b 22.2 p
Marea Britanie 27.6 19.9 b 20.1
Croaţia 2.1 2.2 2.3
Islanda 25.7 25.1 25.1
MK* : 2.5 3.3
Turcia 1.9 1.8 2.3
Norvegia 17.8 19.3 18.1

Sursa: Eurostat (EFT) Cele mai bune și cele mai slabe performanțe. b = întreruperi de serie temporală. p = previziune.

*MK = Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei

(  Sursa:

http://ec.europa.eu/romania/news/raport_invatamant_ue_ro.htm )

Este de analizat si de luat urgente masuri in ceea ce priveste viitorul tarii prin sistemul de educatie .

Nu mai tine cum este acum si eu spun si scriu de cel putin trei ani de zile .

 
No Comments

Posted in Educatie

 

Leave a Reply