RSS
 

Archive for aprilie, 2011

O noua trecere !

24 Apr

Astăzi este bucurie pretutindeni în lumea creştină: prăznuim praznicul praznicelor şi sărbătoarea sărbătorilor –

Invierea lui Hristos ,

o clipă când oamenii şi  îngerii se bucură împreună şi preamăresc pe Dumnezeu.

Cu această credinţă dătătoare de viaţă, care ne dă putere şi biruinţă, permiteţi-mi să vă adresez , din toata inima,  cele mai alese urări de viaţă lungă, sănătate, fericire, multe bucurii alături de cei dragi Dumneavoastră , linişte sufletească şi multe clipe înălţătoare ale sufletului spre buruinţa împlinirii faptei.

Să cântăm împreună cîntarea Învierii:

“Hristos a înviat din morţi, cu moartea pre moarte călcînd şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”.

Bucuraţi-vă  de bucuria mea :

Hristos a înviat !

 

Funeriu – innoire !

21 Apr

este clar ca trebuie luat taurul de coarne !

este necesar ca nu se mai poate asa !

Invatamantul are nevoie de o mare si necesara schimbare a tot ceea ce este perimat ca metoda si ca discurs in interiorul sistemului .

nu oameni noi ar trebui sa fie sloganul , ci mentalitati noi !

Moduri innoitoare de a privi lumea , semenii si copiii !

Funeriu este  doritor de nou , a adus o lege care propune o noua schimbare si cred ca a r trebui sustinut in cee a ce face si in ceea ce doreste a modifica in sistemul existent .

din pacate are prea multi oponenti , unii de felul lor ” Gica contra ” , iar altii care nu se ostenesc a vedea la legea cea noua are multe parti foarte bune si trebuie sa facem aici ceva pentru a o pune in aplicare corect .

Iata ce spune ministrul ;

Raportul privind invatamantul din statele Uniunii Europene arata clar ca vechiul sistem de invatamant romanesc a atins potentialul maxim si nu mai putea functiona nereformat, a declarat, joi, ministrul Educatiei, Daniel Funeriu.

“Raportul european privind sistemul de invatamant din statele membre ale Uniunii Europene are tinte foarte clare pentru anul 2020. Sunt unele diferente fata de ceea ce este in Romania. Acest lucru dovedeste foarte clar ceea ce eu am subliniat de foarte multe ori, si anume aceea ca vechiul sistem de invatamant si-a atins maximum de potential si nu mai putea functiona”, a declarat Funeriu, citat de Mediafax.

Pe de alta parte, oficialul a subliniat ca tara noastra a facut progrese importante in ceea ce priveste reducerea abandonului scolar.

“Pentru prima data putem vorbi de scaderea abandonului scolar de la 22%, la 16,6%, fata de media europeana, care este de 14%. Legea Educatiei prevede obligativitatera clasei pregatitoare, iar aducerea copiilor mai devreme la scoala, asa cum se intampla in majoritatea tarilor din Occident, este dovedit ca scade abandonul scolar”, a adaugat ministrul Educatiei.

In plus, programele sociale si descentralizarea reprezinta un alt factor important pentru reducerea abadonului scolar.

“O mai buna organizarea la nivel local este cheia aducerii copiilor la scoala. Sigur ca multe rezultate ale reformei in educatie se vor vedea treptat. Dar ceea ce pot spune ferm este faptul ca in mandatul meu a scazut absenteismul scolar cu 16%”, a a continuat ministrul.

La capitolul invatamant superior, Funeriu a recunoscut ca procentul celor care finalizeaza studiile la categoria de varsta 30-34 de ani este scazut comparativ cu Europa, respectiv de 17,61% in 2010, tinta pentru Romania fiind de 26,4%.

“Aici este foarte mult de lucru. Sporirea numarului de studenti este strans legata de modul in care universitatile vor trage foloase din Legea Educatiei. Cresterea calitatii, finantarea pe baza de performante, organizarea institutiilor in functie de nevoile comunitatii, ar fi cateva repere pentru ca universitatile sa devina atractive”, a mai spus ministrul Funeriu.

De asemenea, el a remarcat faptul ca in Europa, 12% din populatia adulta este implicata in sistemul de invatare pe tot parcursul vietii, in timp ce in Romania doar 1,6%.

“La ora actuala, un absolvent va schimba de 3-4 ori meseria. Noua lege a Educatiei are prevederi foarte clare privind invatarea pe tot parcursul vietii. Este nevoie de schimbari majore in educatie, daca nu vrem sa mai risipim inteligenta. Cred ca a sosit momentul sa nu ne mai furam caciula, sa facem programe de studiu de calitate, sa nu mai trecem lejer prin facultate, sa crestem calitatea invatamantului superior”, a adaugat Daniel Funeriu.

( sursa : http://www.ziare.com/daniel-funeriu/ministrul-educatiei/funeriu-vechiul-sistem-de-invatamant-a-atins-potentialul-maxim-nu-mai-putea-functiona-1089862 ).

 
No Comments

Posted in Educatie

 

Invatamantul european

20 Apr
Raport privind învățământul în UE: progrese evidente, dar este nevoie de eforturi suplimentare pentru atingerea obiectivelor
19/04/2011 16:25:35

În decursul deceniului trecut, țările UE și-au îmbunătățit sistemele de învățământ în domenii-cheie, dar au îndeplinit doar unul dintre cei cinci indicatori de referință stabiliți pentru 2010, conform noului raport al Comisiei Europene privind progresele înregistrate în învățământ și formare, dat publicității astăzi. UE a reușit să-și îndeplinească obiectivul de a crește numărul de absolvenți de discipline matematice, științifice și tehnologice, printr-o creștere de 37% din 2000 – depășind cu ușurință obiectivul de 15%. S-au înregistrat progrese semnificative, dar insuficiente, în ceea ce privește reducerea ratei de abandon școlar, creșterea numărului de elevi absolvenți de învățământ secundar superior, îmbunătățirea competențelor de citire, precum și în creșterea procentajului adulților care participă la învățământ sau formare. Pentru o defalcare detaliată a cifrelor pentru fiecare țară, a se vedea anexa de mai jos. Strategia Europa 2020 pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică păstrează obiectivul de reducere a abandonului școlar sub 10%, precum și cel de creștere a procentajului de absolvenți la cel puțin 40%.

Androulla Vassiliou, comisar pentru educație, cultură, multilingvism și tineret, a afirmat: „Vestea bună este că nivelul educației în Europa a crescut considerabil. Mai mulți tineri absolvă învățământul secundar și pe cel superior decât acum zece ani. Dar fenomenul de părăsire timpurie a şcolii continuă să reprezinte o problemă care afectează un tânăr din șapte în Uniunea Europeană și unul din cinci elevi are în continuare competențe reduse de citire la vârsta de 15 ani. Iată de ce învățământul și formarea se numără printre obiectivele esențiale ale strategiei Europa 2020. Avem nevoie de eforturi suplimentare din partea statelor membre pentru a ne îndeplini obiectivele comune europene.”

Comisarul cere cu fermitate statelor membre să nu opereze reduceri în bugetele de învățământ, chiar dacă se confruntă cu constrângeri din cauza crizei economice. „Cheltuielile cu învățământul reprezintă o investiție bună pentru crearea de locuri de muncă și creștere economică și, pe termen lung, se autodecontează. Dar într-o perioadă de presiuni bugetare trebuie să ne asigurăm și că resursele se utilizează cu maximă eficiență posibilă,” a adăugat ea.

Cinci indicatori de referință în materie de învățământ pentru 2020

În 2009, miniștrii învățământului din UE au convenit asupra a cinci indicatori de referință în materie de învățământ și formare de îndeplinit până în 2020:

  • rata de părăsire timpurie a şcolii și cursurilor de formare trebuie să fie mai mică de 10 % (ținând cont de rata actuală de 14,4 %, acest lucru ar însemna cel puțin 1,7 milioane de abandonuri școlare în minus);
  • procentajul persoanelor în vârstă de 30-34 de ani cu educație terțiară ar trebui să fie de cel puțin 40 % (la rata actuală de 32,3 %, acest lucru ar însemna 2,6 milioane de absolvenți în plus);
  • cel puțin 95% dintre copiii cu vârsta între patru ani și cea de începere a învățământului primar obligatoriu ar trebui să beneficieze de sistemele de educație destinate copiilor de vârstă mică (în prezent, procentajul fiind de 92,3%, atingerea acestui obiectiv ar însemna peste 250.000 de copii de vârstă mică în plus în învățământ);
  • procentajul tinerilor în vârstă de 15 ani cu competențe insuficiente în materie de citire, matematică și științe ar trebui să fie mai mic de 15% (de la aproximativ 20% în prezent, pentru toate cele trei – atingerea obiectivului ar însemna o scădere cu 250.000 a numărului de tineri cu nivel scăzut al competențelor în materie de educaţie);
  • o medie de cel puțin 15  adulți (grupa de vârstă 25-64 ani) ar trebui să participe în sistemul de educaţie permanentă (actualul procent este de 9,3% – atingerea obiectivului ar însemna încă 15 milioane de adulți în sistemul de învățământ și formare).
Raport anual privind progresele înregistrate în atingerea indicatorilor de referință

În raportul său anual privind indicii și indicatorii de referință, Comisia analizează performanța statelor membre în îndeplinirea acestor obiective, reexaminând, în același timp, modul în care țările au evoluat în raport cu un set anterior de indicatori de referință convenit pentru 2010.

Rezultate-cheie

  • Indicatori de referință 2020: chiar dacă este prea devreme pentru proiecții precise, tendințele din trecut sugerează că majoritatea indicatorilor de referință pentru 2020 ar trebui să poată fi îndepliniţi dacă statele membre continuă să le acorde prioritate ridicată și să investească eficient în educație și formare. Aceasta se întâmplă mai ales în cazul celor două obiective principale legate de învățământ, respectiv părăsirea timpurie a şcolii și numărul de absolvenți.
  • Indicatori de referință 2010: țările UE au înregistrat progrese, dar au atins doar obiectivul privind numărul de absolvenți de discipline matematice, științifice și tehnologice. (Datele complete pentru 2010 vor fi disponibile la începutul anului viitor).
  • Participare și nivel obținut: începând cu 2000, participarea globală în sistemul de învățământ a crescut, la fel și nivelul de calificare al adulților. A crescut și procentajul de copii în învățământul preșcolar.
  • Diferențele între fete și băieți rămân semnificative, atât în ceea ce privește rezultatele, cât și alegerea materiilor. De exemplu, fetele au rezultate mai bune decât băieții la citire, iar în rândul băieților se înregistrează cele mai multe cazuri de părăsire timpurie a şcolii. Bărbații sunt mai mulți decât femeile printre absolvenții de discipline matematice, științifice și tehnologice.

Raportul, care cuprinde toate statele membre UE plus Croația, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Islanda, Turcia, Norvegia și Liechtenstein, conține sinteze și statistici detaliate care identifică țările cu performanțe peste sau sub media UE, precum și pe cele care progresează sau rămân în urmă în comparație cu altele.

Următoarele etape

În săptămânile următoare, statele membre vor prezenta Comisiei programele lor naționale de reformă, în care vor stabili obiective naționale privind rata de părăsire timpurie a şcolii și numărul de absolvenți de învățământ superior, explicând în ce fel doresc să își atingă obiectivele. Comisia va prezenta în curând noii indicatori de referință propuși privind capacitatea de inserție profesională și mobilitatea în scop educațional.

ANEXĂ

Progrese înregistrate în îndeplinirea indicatorilor de referință pentru învățământ 2010, evoluție 2000-2009

Legendă:

Indicatorii de referinţă pentru 2010 = 100

  • Numărul absolvenţilor de discipline MTS (verde)
  • Numărul persoanelor ce părăsesc şcoala de timpuriu (albastru închis)
  • Numărul persoanelor din sistemul de educaţie permanentă (albastru deschis)
  • Numărul absolvenţilor de învăţământ secundar (maro)
  • Numărul persoanelor cu competenţe reduse la citire (roşu)

Progresul necesar (negru)

Progrese înregistrate în îndeplinirea indicatorilor de referință pentru învățământ 2020, evoluție 2000-2009

Legendă:

Indicatorii de referinţă pentru 2020 = 100

  • Numărul participanţilor în învăţământul pre-şcolar (galben)
  • Numărul persoanelor ce părăsesc şcoala de timpuriu (albastru închis)
  • Numărul persoanelor din sistemul de educaţie permanentă (albastru deschis)
  • Numărul absolvenţilor de învăţământ terţiar (verde)
  • Numărul persoanelor cu competenţe reduse la citire (roşu)

Progresul necesar (negru)

1. Participarea în învățământul preșcolar

Indicator de referință 2020: până în 2020, cel puțin 95 % dintre copiii cu vârsta între 4 ani și cea de începere a învățământului obligatoriu ar trebui să participe în sistemul de învățământ destinat copiilor de vârstă mică.

Tendințe: participarea la învățământul preșcolar a crescut din 2000 cu peste 6 puncte procentuale. Franța, Belgia, Olanda, Italia și Spania au cele mai ridicate rate de participare.

Țările cele mai performante din UE: Belgia, Franța, Olanda

2000 2007 2008
UE 27 85.6 90.7 92.3
Belgia 99.1 99.7 99.5
Bulgaria 73.4 79.8 78.4
Republica Cehă 90.0 92.6 90.9
Danemarca 95.7 92.7 91.8
Germania 82.6 94.5 95.6
Estonia 87.0 93.6 95.1
Irlanda 74.6 71.7 72.0
Grecia 69.3 68.2 :
Spania 100 98.1 99.0
Franţa 100 100 100
Italia 100 99.3 98.8
Cipru 64.7 84.7 88.5
Letonia 65.4 88.2 88.9
Lituania 60.6 76.6 77.8
Luxemburg 94.7 93.9 94.3
Ungaria 93.9 95.1 94.6
Malta 100 98.8 97.8
Olanda 99.5 98.9 99.5
Austria 84.6 88.8 90.3
Polonia 58.3 66.8 67.5
Portugalia 78.9 86.7 87.0
România 67.6 81.8 82.8
Slovenia 85.2 89.2 90.4
Slovacia 76.1 79.4 79.1
Finlanda 55.2 69.8 70.9
Suedia 83.6 94.0 94.6
Marea Britanie 100 90.7 97.3
Croaţia : 65.2 68.0
Islanda 91.8 95.4 96.2
MK* 17.4 26.1 28.5
Turcia 11.6 26.7 34.4
Liechtenstein 69.3 84.5 83.2
Norvegia 79.7 94.3 95.6

Sursa: Eurostat (EFT) Cele mai bune și cele mai slabe performanțe. b = întreruperi de serie. p = previziune. (01) = 2001. (02) = 2002.

*MK = Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei.

2. Numărul de persoane cu nivel scăzut al competențelor

Indicator de referință 2010/2020: până în 2010, procentajul persoanelor cu nivel scăzut al competențelor de citire ar trebui să scadă cu 20% (până la 17%). Până în 2020, procentajul persoanelor cu nivel scăzut al competențelor de citire, matematice și științifice ar trebui să fie mai mic de 15%.

Tendințe: în UE (date comparabile disponibile pentru 18 țări) performanța s-a îmbunătățit de la 21,3% persoane cu nivel scăzut al competențelor de citire în 2000 până la 20% (fete: 13,3%, băieți: 26,6%) în 2009.

Țările cele mai performante din UE: Finlanda, Olanda și Estonia

2000 2006 2009
UE (18) 21.3 24.1 20.0
Belgia 19.0 19.4 17.7
Bulgaria 40.3 51.1 41.0
Republica Cehă 17.5 24.8 23.1
Danemarca 17.9 16.0 15.2
Germania 22.6 20.0 18.5
Estonia : 13.6 13.3
Irlanda 11.0 12.1 17.2
Grecia 24.4 27.7 21.3
Spania 16.3 25.7 19.6
Franţa 15.2 21.7 19.8
Italia 18.9 26.4 21.0
Cipru : : :
Letonia 30.1 21.2 17.6
Lituania : 25.7 24.3
Luxemburg (35.1) 22.9 26.0
Ungaria 22.7 20.6 17.6
Malta : : :
Olanda (9.5) 15.1 14.3
Austria 19.3 21.5 27.5
Polonia 23.2 16.2 15.0
Portugalia 26.3 24.9 17.6
România 41.3 53.5 40.4
Slovenia : 16.5 21.2
Slovacia : 27.8 22.3
Finlanda 7.0 4.8 8.1
Suedia 12.6 15.3 17.4
Marea Britanie (12.8) 19.0 18.4
Croaţia : 21.5 22.5
Islanda 14.5 20.5 16.8
Turcia : 32.2 24.5
Liechtenstein 22.1 14.3 15.6
Norvegia 17.5 22.4 14.9

Sursa: OCDE (PISA) Cele mai bune și cele mai slabe performanțe ( ) = nu se pot compara.

Cipru și Malta nu au participat încă la anchetă. Rezultat UE: pentru 18 țări cu date comparabile.

*MK = Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei

3. Numărul de persoane care părăsesc școala de timpuriu

Indicator de referință 2010/2020 (și obiectiv principal UE 2020): Până în 2010/2020 ar trebui să se ajungă la un procentaj de persoane care părăsesc școala de timpuriu nu mai mare de 10%.

Tendințe: în UE 27, procentajul de persoane care părăsesc școala de timpuriu (populația 18-24) a scăzut de la 17,6% în 2000 la 14,4% în 2009 (femei: 12.5%. bărbați: 16.3%).

Țările cele mai performante din UE: Polonia, Republica Cehă și Slovacia

2000 2008 2009
UE 27 17.6 14.9 14.4
Belgia 13.8 12.0 11.1
Bulgaria 20.5 (01) 14.8 14.7
Republica Cehă 5.7 (02) 5.6 5.4
Danemarca 11.7 11.5 10.6
Germania 14.6 11.8 11.1
Estonia 15.1 14.0 13.9
Irlanda 14.6 (02) 11.3 11.3
Grecia 18.2 14.8 14.5
Spania 29.1 31.9 31.2
Franţa 13.3 11.9 12.3
Italia 25.1 19.7 19.2
Cipru 18.5 13.7 11.7
Letonia 16.9(02) 15.5 13.9
Lituania 16.5 7.4 8.7
Luxemburg 16.8 13.4 7.7
Ungaria 13.9 11.7 11.2
Malta 54.2 39 36.8
Olanda 15.4 11.4 10.9
Austria 10.2 10.1 8.7
Polonia 7.4 (01) 5.0 5.3
Portugalia 43.6 35.4 31.2
România 22.9 15.9 16.6
Slovenia 6.4 (01) 5.1u 5.3u
Slovacia 6.7 (02) 6.0 4.9
Finlanda 9.0 9.8 9.9
Suedia 7.3 12.2 10.7
Marea Britanie 18.2 17.0 15.7
Croaţia 8.0 (02) 3.7 u 3.9 u
Islanda 29.8 24.4 21.4
MK* n/a 19.6 16.2
Turcia 59.3 45.5 44.3
Norvegia 12.9 17.0 17.6

Sursa:    Eurostat (EFT) Cele mai bune și cele mai slabe performanțe. b = întreruperi de serie. p = previziune. u = nesigure, (01) = 2001. (02)= 2002.

*MK = Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei

4. Nivelul de studii în rândul tinerilor

Indicator de referință 2010: până în 2010, cel puțin 85% din persoanele cu vârsta de 22 de ani din UE ar trebui să fi încheiat studiile din cadrul învățământului secundar superior.

Tendințe: din 2000, procentajul de absolvenți ai învățământului secundar superior în UE a crescut ușor de la 76,6% dintre persoanele în vârstă de 20-24 de ani la 78,6% în 2009 (femei 81,4%. bărbați 75,9%).

Țările cele mai performante din UE: Slovacia, Republica Cehă și Polonia

2000 2008 2009
UE 27 76.6 78.4 78.6
Belgia 81.7 82.2 83.3
Bulgaria 75.2 83.7 83.7
Republica Cehă 91.2 91.6 91.9
Danemarca 72.0 71.0 70.1
Germania 74.7 74.1 73.7
Estonia 79.0 82.2 82.3
Irlanda 82.6 87.7 87.0
Grecia 79.2 82.1 82.2
Spania 66.0 60.0 59.9
Franţa 81.6 83.4 83.6
Italia 69.4 76.5 76.3
Cipru 79.0 85.1 87.4
Letonia 76.5 80.0 80.5
Lituania 78.9 89.1 86.9
Luxemburg 77.5 72.8 76.8
Ungaria 83.5 83.6 84.0
Malta 40.9 53.0 52.1
Olanda 71.9 76.2 76.6
Austria 85.1 84.5 86.0
Polonia 88.8 91.3 91.3
Portugalia 43.2 54.3 55.5
România 76.1 78.3 78.3
Slovenia 88.0 90.2 89.4
Slovacia 94.8 92.3 93.3
Finlanda 87.7 86.2 85.1
Suedia 85.2 85.6 86.4
Marea Britanie 76.7 78.2 79.3
Croaţia 90.6 (02) 95.4 95.1
Islanda 46.1 53.6 53.6
MK* n/a 79.7 81.9
Turcia n/a 48.9 50.0
Norvegia 95.0 70.1b 69.7

Sursa: Eurostat (EFT) Cele mai bune și cele mai slabe performanțe. b = întreruperi de serie. p = previziune. (01) = 2001. (02)= 2002

*MK = Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei

5. Numărul de absolvenți de discipline matematice, științifice și tehnologice

Indicator de referință 2010: până în 2010, numărul total de absolvenți ai disciplinelor MST din UE ar trebui să crească cel puțin cu 15%, iar dezechilibrul între femei și bărbați ar trebui să scadă.

Tendințe: numărul absolvenților de discipline MST a crescut cu 37,2% din 2000, iar procentajul de femei de la 30,7% la 32,6% în 2008.

Țările cele mai performante din UE: Creștere din 2000: Portugalia, Slovacia și Republica Cehă

creștere 2000-2008 procentaj de femei
2000 2008
UE 27 37.2 30.7 32.6
Belgia 20.9 25.0 25.9
Bulgaria 21.8 45.6 37.0
Republica Cehă 141.3 27.0 30.1
Danemarca 14.3 28.5 36.4
Germania 53.5 21.6 31.1
Estonia 57.1 35.7 42.1
Irlanda 1.0 37.9 30.4
Grecia 26.5* : 41.9
Spania 14.8 31.5 30.2
Franţa 5.4 30.8 28.2
Italia 62.9 36.6 38.4
Cipru 58.3 31.0 37.4
Letonia 11.5* 31.4 32.2
Lituania 36.4 35.9 33.5
Luxemburg : : 48.2
Ungaria 18.9 22.6 25.7
Malta 33.9* 26.3 28.4
Olanda 39.3 17.6 18.9
Austria 66.4 19.9 24.2
Polonia 100.0 35.9 40.3
Portugalia 193.2 41.9 34.1
România 89.1* 35.1 43.1
Slovenia 16.0 22.8 26.5
Slovacia 185.8 30.1 36.8
Finlanda 59.5 27.3 33.1
Suedia 13.3 32.1 33.4
Marea Britanie 17.8 32.1 31.2
Croaţia 81.7* : 33.2
Islanda 39.9 37.9 n/a
MK* 68.0 41.6 42.8
Turcia 70.8 31.1 30.6
Liechtenstein 41.1* : 25.8
Norvegia 11.0 26.8 29.6

Sursa: Eurostat (UOE). *= Creștere cumulativă extrapolată din anii disponibili.

*MK = Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei

6. Rata de absolvire a învățământului terțiar

Indicator de referință 2020 (și obiectiv principal UE 2020): Până în 2020, rata de absolvire a învățământului terțiar la persoanele în vârstă de 30-34 de ani ar trebui să ajungă la cel puțin 40%.

Tendințe: procentajul absolvenților învățământului terțiar la grupa de vârstă de 30-34 de ani a crescut de la 22,4% în 2000 la 32,3% (femei: 35,7%, bărbați 28,9%) în 2009, respectiv cu aproape 10 puncte procentuale.

Țările cele mai performante din UE: Irlanda, Danemarca și Luxemburg

2000 2008 2009
UE 27 22.4 31.1 32.3
Belgia 35.2 42.9 42.0
Bulgaria 19.5 27.1 27.9
Republica Cehă 13.7 15.4 17.5
Danemarca 32.1 46.3 48.1
Germania 25.7 27.7 29.4
Estonia 30.8 34.1 35.9
Irlanda 27.5 46.1 49.0
Grecia 25.4 25.6 26.5
Spania 29.2 39.8 39.4
FranŢa 27.4 41.3 43.3
Italia 11.6 19.2 19.0
Cipru 31.1 47.1 44.7
Letonia 18.6 27.0 30.1
Lituania 42.6 39.9 40.6
Luxemburg 21.2 39.8 46.6p p p
Ungaria 14.8 22.4 23.9
Malta 7.4 21.0p 21.1p
Olanda 26.5 40.2 40.5
Austria : 22.2 23.5
Polonia 12.5 29.7 32.8
Portugalia 11.3 21.6 21.1
România 8.9 16.0 16.8
Slovenia 18.5 30.9 31.6
Slovacia 10.6 15.8 17.6
Finlanda 40.3 45.7 45.9
Suedia 31.8 42.0p 43.9p
Marea Britanie 29.0 39.7 41.5
Croaţia 16.2(02) 18.5u 20.5u
Islanda 32.6 38.3 41.8
MK* : 12.4 14.3
Turcia : 13.0 14.7
Norvegia 37.3 46.2 47.0

Sursa: Eurostat (UOE), (02) = 2002.

*MK = Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, u = date nesigure

7. Participarea adulților la sistemul de educaţie permanentă

Indicator de referință 2010/2020: nivelul mediu în UE de participare a populației de vârstă activă în sistemul de educaţie permanentă ar trebui să atingă cel puțin 12,5% în 2010 și 15% în 2020.

Tendințe: la nivelul UE, participarea a crescut de la 7,1% în 2000 la 9,3% în 2009 (populație 25-64; bărbați 8,5%. femei: 10.2%). O parte considerabilă a acestei creșteri a rezultat, totuși, din întreruperi de serii temporale în jurul anului 2003. Din 2005, participarea a scăzut ușor.

Țările cele mai performante din UE: Danemarca, Suedia și Finlanda

2005 2008 2009
UE 25 9.8 9.5 9.3 p
Belgia 8.3 6.8 6.8
Bulgaria 1.3 1.4 1.4
Republica Cehă 5.6 7.8 p 6.8
Danemarca 27.4 30.2 31.6
Germania 7.7 7.9 7.8
Estonia 5.9 9.8 p 10.5
Irlanda 7.4 7.1 6.3
Grecia 1.9 2.9 3.3
Spania 10.5 10.4 10.4
FranŢa 7.1 7.3 6.0
Italia 5.8 6.3 6.0
Cipru 5.9 8.5 7.8
Letonia 7.9 6.8 5.3
Lituania 6.0 4.9 4.5
Luxemburg 8.5 8.5 13.4 p
Ungaria 3.9 3.1 2.7
Malta 5.3 6.2 5.8 p
Olanda 15.9 17.0 17.0
Austria 12.9 13.2 13.8
Polonia 4.9 4.7 4.7
Portugalia 4.1 5.3 p 6.5
România 1.6 1.5 1.5
Slovenia 15.3 13.9 14.6
Slovacia 4.6 3.3 2.8
Finlanda 22.5 23.1 22.1
Suedia 17.4 p 22.2 b 22.2 p
Marea Britanie 27.6 19.9 b 20.1
Croaţia 2.1 2.2 2.3
Islanda 25.7 25.1 25.1
MK* : 2.5 3.3
Turcia 1.9 1.8 2.3
Norvegia 17.8 19.3 18.1

Sursa: Eurostat (EFT) Cele mai bune și cele mai slabe performanțe. b = întreruperi de serie temporală. p = previziune.

*MK = Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei

(  Sursa:

http://ec.europa.eu/romania/news/raport_invatamant_ue_ro.htm )

Este de analizat si de luat urgente masuri in ceea ce priveste viitorul tarii prin sistemul de educatie .

Nu mai tine cum este acum si eu spun si scriu de cel putin trei ani de zile .

 
No Comments

Posted in Educatie

 

Sa nu facem judecati globale !

18 Apr

Incepe Saptamana patimilor !

este o vreme in an in care este bine sa ne rememoram clipele de existenta terestra si sa cadem la pace cu noi si cu semenii .

de aceea e bine sa avem ca dreapta cumpanire  ideea :

sa nu facem judecati globale !

Trebuie sa-i apreciem pe fiecare in parte , sa credem ca suntem diferiti si ca tare greu ii este Lui sa accepte ceea ce noi spunem ca toti suntem la fel !

suntem mereu altii si noi cu noi insine si mai ales cu ceilalti .

deasemenea si  cei de langa noi sunt mereu altfel si nu sunt ca noi, nu au ideile  noastre, modul nostru de a privi lumea si credinta noastra ca drumul de noi ales este cel mai …cel mai …

 

L- Gagarin

12 Apr

Astazi se implinesc cincizeci de ani de la primul zbor in Cosmos al unui om din era de dupa Christos.

A fost din Rusia Sovietica ( U.R.S.S. ).Poate nu intamplator pentru ca bolsevismul putea aloca fonduri uriase in orice domeniu dorea fara a da seama nimanui , ca doar era un stat al oamenilor muncii  si ei erau de acord cu tot ceea ce conducerea de partid si de stat hotara.

Iuri Gagarin va ramane primul cosmonaut al lumii cu aceasta mare performanta .

 

Imn lui Cioran – C !

08 Apr

A fost, nu ma indoiesc, cel mai central european intelectual roman (dar si francez) al veacului XX.  A trait o existenta sub zodia utopiei, a dilemelor identitare si a nevrozelor politice. Nascut la Răşinari in urma cu o suta de ani, Emil Cioran a fost un intelectual pasionat, deci unul chinuit, mistuit, devorat de incertitudini. A detestat orice schematism descarnat,orice formula filosofica inghetata, s-a indoit de toate precum si de el insusi. A trait sub semnul disperarii, al unui pariu imposibil cu un Dumnezeu ascuns, chiar absent, un demiurg capricios, gelos si adeseori  irascibil, caruia s-a obstinat sa-i azvarle mereu manusa unui dispret infrigurat. A fost indragostit de neant, se simtea bine doar in acel deşert al melancoliei cotropitoare caruia ii putem spune geniul inadaptarii ori vocatia de a fi mereu impotriva si mereu dezradacinat, Emil cel fara-de tara, Emil cel fara-de-casa (Heimatslosigkeit). A fost marele vagabond al unei metafizici imbatranite.  Dintre filosofii francezi ai timpului sau, l-as asemui cu un Vladimir Jankélévitch ori cu Emmanuel Levinas. Unii l-au numit nihilist. Nu cred ca putem vorbi de negarea valorilor, ci mai degraba de o suprema, apasatoare, terorizanta descumpanire. Lumea este stramb alcatuita, suntem mereu dependenti de obligatii decizionale care sa dovedesc de atatea ori nefericite, chiar dezastruoase.

In tinerete, cum o marturisea chiar el, Cioran s-a contaminat cu virusul radicalismului utopic, fusese, spre a relua formula lui Czeslaw Milosz, un “sclav al Istoriei”, un motiv suficient de puternic pentru a dezvolta ulterior un scepticism total in raport cu cantecele de sirena ale ideologiilor de orice culoare.  A fost asadar un intelectual atras, ori mai precis spus sedus de promisiunile oraculare ale fascismului (putea merge in les folles années trente, la fel de bine, ori de rau, spre comunism, nu degeaba il admira pe Lenin). Mediocritatea burgheza proprie acelei low and dishonest decade (W. H. Auden), tihna unei democratii imperfecte, dar reale, il plictisea, il infuria, in scotea din minti. Voia another country, o Romania transfigurata, o Romanie nefilistina, o Romanie capabila de delir, de salturi mortale, de autenticitate, de aventuri imperiale. Intr-un text de o sinceritate unica, acea confesiune sfasietoare care este “Mon Pays” Cioran a spus mai multe lucruri dure despre orbirea sa juvenila decat toti adversarii sai reuniti. La un ceas cand Romania democratica avea o vitala nevoie de prieteni, nu de inamici, a ales sa o deteste, lucru pe care avea sa-l regrete o viata.  Avea o chemare spre existentialismul apocaliptic (inclinatie observata de Gabriel Liiceanu). Paradoxal, era un revolutionar care iubea traditia conservatoare. Facea parte, ca si Ludwig Klages, intre aceia care in lupta dintre suflet si spirit iau partea celui dintai. Intr-un text aparut in “Partisan Review” il numeam un revolutionar mistic. Un revolutionar, cum se spune, fur ewige Dinge. Este vorba de acel sindrom pe care istoricul Jeffrey Herf l-a definit drept al modernismului reactionar. Imi amintesc discutiile purtate cu Matei Calinescu despre generatia lui Cioran ca parte a unui fenomen european de respingere exasperata, dar si de asumare temerara a modernitatii. In eseul sau clasic despre “Joseph de Maistre si originile fascismului”, marele ganditor liberal care a fost Isaiah Berlin il citeaza elogios pe Cioran.

Tot astfel, dupa ce in tinerete scrisese “Schimbarea la fata a Romaniei”, o carte-manifest, o carte-dinamita, revelatoare pentru febra ideologica de atatea ori distructiva a acelor timpuri, maturul Cioran a protestat impotriva oricarei forme de xenofobie. Paginile despre evrei din “La tentation d’exister” raman un omagiu de o imensa caldura, as spune dragoste, adus unui popor de solitari si martiri. La fel, ceea ce scris despre maghiari , ceea ce a spus in convorbirile cu prietenii sai, intre care istoricul François Fejto, ar trebui predat in scolile din Romania pentru a depasi viziunile primitive care inca ipotecheaza si impiedica analizele sincere si oneste.  Cum a putut acest om de o inteligenta nepereche, indragostitul de Schopenhauer, Nietzsche, Simmel, Scheler si Bergson, sa imbratiseze tezele extremiste? Ce demon il va fi inrobit? Nu vom intelege niciodata aceasta optiune intelectuala din timpurile acelea sumbre, cand, cum spunea François Furet, ambele radicalisme, comunismul si fascismul, aveau un viitor tocmai pentru ca democratia parea definitiv condamnata, daca vom proceda reductionist, operand cu verdicte apriorice si apodictice.

Cred ca o cheie pentru intelegerea acestei pasiuni o ofera un text scris de Paul Nizan in 1934 inca ii compara pe André Malraux si Martin Heidegger. Sa nu uitam, la acea data, Malraux era o vedeta a stangii antifasciste si pro-sovietice, iar Heidegger acceptase sa devina rectorul Universitatii din Freiburg numit de regimul nazist. Discursurile revolutionare ale lui Malraux sunau tulburator de asemanator cu faimosul discurs rectoral al lui Heidegger. Heidegger exalta “grandoarea istorica a nazismului”, Malraux pe aceea a bolsevismului.  Observa Nizan ca in opera lui Malraux, ca si in aceea a lui Heidegger, si as spune si in gandirea lui Cioran, era vorba de angoasa, de disperare, de refuzul masificarii, de “iremediabila solitudine ce caracterizeaza conditia umana”. Iata cuvintele criticului pe atunci comunist, intelectualul admirat de fostii sai colegi de la Ecole Normale Supérieure, Jean-Paul Sartre si Raymond Aron, omul care avea sa rupa cu stanga stalinista dupa Pactul Molotov-Ribbentrop si care murea pe front in 1940, la doar 35 de ani, ingretosat de atatea infamii, abdicari si tradari. Lui Nizan, asadar, Malraux ii amintea de “acel mare ganditor si filosof contemporan, Martin Heidegger, pentru care, ca si pentru Malraux, esenta vietii umane se aflla in angoasa si disperare. Aceasta apropiere este extrem de simptomatica pentru perioada istorica actuala. La acest ceas de declin al civilizatiei burgheze, unii mari ganditori au descoperit subit ca, in confruntarea cu neantul, angoasa si disperarea reprezinta o realitate pentru om…La intrebarea fundamentala ‘Cum te poti sustrage angoasei si mortii?’, cei doi ofera raspunsuri diferite. Heidegger a gasit un raspuns in acceptarea totala si neconditionata a national-socialismului. Malraux, la randul sau, a incercat sa invinga aceasta angoasa. El a aflat in actiune, in orice fel de actiune, forta pentru a o depasi ori macar pentru a o putea ignora. Actiunea il poate proteja pe individ impotriva disperarii si angoasei…ea este suprema forma de eroism revolutionar”. (textul lui Nizan a aparut in “Literaturnaia Gazeta” inaintea sosirii lui Malraux in URSS pentru a participa la primul congres al scriitorilor sovietici, v. Curtis Cate, “André Malraux: A Biography”, New York: Fromm International Publishing Corporation, 1995, p. 202). Poate ca ar merita ca unii dintre cei care scriu in graba, cu porniri inflamat-justitiare, despre aceste destine intelectuale sa mediteze la cuvintele lui Nizan. M-am ocupat de relatia lui Heidegger cu nazismul intr-un text aparut pe blogul meu.

http://tismaneanu.wordpress.com/?s=metapolitica

Spre deosebire de un Georg Lukács care a ramas pana in ultima clipa fidel pariului sau bolsevic (“Cel mai rau socialism este superior celui mai bun capitalism”, interviu cu Franco Ferraroti, 1970), Cioran a inteles ca a gresit. Si-a asumat ceea ce Marta Petreu numeste “trecutul deocheat”. A facut pace cu valorile liberalismului democratic (din nou, opusul unui Lukács ori Carl Schmitt). Si-a purtat crucea cu demnitate, a expiat, a agonizat, a patimit, a sublimat supliciul in acele “silogisme ale amaraciunii” in absenta carora lumea noastra ar fi mult mai absurda si mai mohorata. Pentru că din deznadejdea lui Cioran se nasc zorii unei posibile redemptiuni. Nu este disperarea sterilitatii, ci acel fior ce nu poate fi domolit al unei eterne neputinte, dar si al unei vesnice obligatii de a gasi sens acestei lumi. Dintre cartile lui Cioran, favorita mea ramane “Histoire et utopie”. Acolo am aflat secretul dictaturilor totalitare dintr-un veac dominat de naluciri ideologice: “O lume fara tirani ar fi ca o gradina zoologica fara hiene”.  Aceasta carte a lui Cioran ar fi una dintre acelea pe care le-as lua cu mine daca ar fi sa-mi petrec restul zilelor pe o insula pustie.

( sursa : http://www.contributors.ro/cultura/infrigurata-disperare-pasiunea-lui-emil-cioran/)

Este un studiu care mi-a mers la suflet si este esenta in sticluta mica despre ROMANUL care astazi implineste 100 de ani de la mutarea sa la Domnul .

Nu poate fi mai aproape de noi cei de acum un text care sa-l reprezinte decat acesta .

Ii multumesc lui Vladimir Tismaneanu de sclipirea pe care a avut-o pentru in clipa in care a inceput sa scrie despre neperechele nostru ganditor dezradacinat si rastignit la crucea destinului sau ca om fara de murmur/raga (in ebraica ) la Dumnezeul firii omenesti .

Astazi sunt 100 de ani , in latina C de la nasterea sa si de acolo de unde este el trebuie omagiat ca a izbucnit o scanteiei a Luminii cele fara de inceput in mintea sa si s-a materializat in zbucium si jale la adresa conditiei firii pamantesti a Omului ca Fiu al Lui.

Nu pot a scrie decat ca ma simt mandru ca acest neam cand a fost in restriste a avut asemenea oameni care au pus in cuvantul lor nu venin spre a improsca un neam , ci caldura unei dureri care nu te lasa pana nu dai totul pentru a incerca o indreptare a sa , chiar daca vezi in timp ca este inutila si ca roadele ei nu se vad niciunde .

Drama rezultatului criticii lui Cioran la adresa acestui Neam aistoric este ca nimic nu-l scoate din ceea ce el si-a propus : sa fie dincolo , pe taramul celalalt , altceva in devenirea Lumii decat sclav la Marea Trecere .

Sa fii sanatos acolo unde iti gazduiesti acum sufletul si sa ai pacea dorita altora la ceasul aniversar prezent !

 

405.000 !

07 Apr

Un român a plătit 405.000 de euro și a cumpărat întregul lot cu manuscrise şi documente ale lui Emil Cioran, la finalul licitaţiei ce a avut loc joi, la Paris.

Pentru că românul, a cărui identiate nu a fost făcută publică, a plătit pentru toate loturile la sfârşitul licitaţiei, Biblioteca Centrală Universitară (BCU) şi Televiziunea Română (TVR), care au participat împreună la licitaţia manuscriselor şi documentelor lui Emil Cioran, nu au reuşit să achiziţioneze niciun obiect al scriitorului, informează Mediafax.

La licitația organizată de Casa “Binoche și Gicuello” în capitala Franței au fost expuse diploma de bacalaureat, legitimații de student și de acces la bibliotecă, un pașaport, documente ce au apaținut filozofului, dar și mai multe manuscrise.

( sursa : http://www.libertatea.ro/detalii/articol/Un-rom-n-a-cump-rat-toate-manuscrisele-i-documentele-lui-Emil-Cioran-329868.html )

Statul roman pe unde a fost ?

Cum este posibil ca sotia fratelui lui Cioran sa vanda aceste piese si un STAT intreg sa nu aiba ceva parale pentru manuscrisele unui european roman ?

Ce o fi Doamne cu noi ca nu mai 9inteleg ??

Il felicit pe romanul , daca o fi !!, ca a achizitionat valorosul lot de documente ale scriitorului de exceptie al acestui neam !

ce o fi zicand Cioran de acolo de unde e : asa sunteti si nu deziceti cu nimic din Miorita voastra ?!



 

Linux-20 !

07 Apr

In urma cu 20 de ani, un student finlandez pe nume Linus Torvalds incepea un proiect care avea sa schimbe radical lumea tehnologiei. Initial, Linux nu era decat un proiect experimental pentru lucrarea de diploma a lui Torvalds. In prezent, sisteme de operare bazate pe Linux sunt folosite pe aparate extrem de variate, de la telefoane inteligente, la supercomputere si servere interent.

Linux este bazat pe unul dintre cele mai vechi si robuste sisteme de operare create vreodata, UNIX. Dezvoltat in laboratoarele Bell incepand cu 1969, UNIX a oferit de-a lungul timpului avantajul compatibilitatii si scalabilitatii, putand fi rulat inca de la inceput pe o multime de computere, cu puteri de procesare dintre cele mai variate. Din 1970, de la lansarea comerciala, si pana in anii ’90, UNIX a fost cele mai folosit sistem de operare din insitutiile academice, stiintifice si comerciale.

In 1983, Richard Stallman, un programator american, a lansat proiectul GNU, care avea ca scop crearea unui sistem de operare similiar cu UNIX, doar ca gratuit. Primele rezultate concrete au aparut 4 ani mai tarziu, in 1987, cand un profesor al Vrije Universiteit din Amsterdam a lansat sistemul de operare MINIX. Inspirat de acest sistem de operare, Linus Torvalds a pus bazele Linux. Fara sa foloseasca nici o linie de cod din MINIX, Torvalds a programat, dupa cum declara intr-un mesaj la acea vreme, “un sistem de operare gratuit (doar ca hobby, nimic mare sau profesional ca GNU) pentru clone de 386”.

La un an dupa lansare, Linus Torvalds a licentiat tot codul sursa al sistemului sub licenta GPL, care permitea oricarui programator sa il modifice dupa nevoile si preferintele sale. Aceasta decizie urma sa defineasca platforma ca o arhitectura deschisa, unul dintre punctele forte importante care si-au pastrat relevanta pana in ziua de azi. In 1993, Slackware a devenit prima distributie majora sistemului de operare gratuit.

Un an mai tarziu, in 1994, Linux era mentionat intr-un buletin informativ publicat de fundatia GNU ca “o clona gratuita de UNIX”. Celebra mascota a sistemului de operare, pinguinul Tux, a fost adoptata in anul 1996, dupa ce Torvalds a fost muscat de un pinguin in timpul unei vizite la o gradina zoologica.

Suportul la scara larga pentru platforma incepea in anul 1996, cand mai multe companii mari anuntau ca vor sprijini sistemul de operare. Trei ani mai tarziu, compania Red Hat, unul dintre cei mai importanti dezvoltatori de sisteme de operare Linux, era listata la bursa la New York. Dupa o zi de tranzactionare, Red Hat intra in  Top 10 cele mai importante cresteri din istoria Wall Street, confirmand potentialul comercial al Linux.

In 2003, IBM isi manifesta sprijinul pentru Linux printr-un spot publicitar de 90 de secunde difuzat in timpul Super Bowl: sistemul de operare este prezentat ca un copil cu abilitati intelectuale exceptionale, care reprezinta viitorul omenirii. Doi ani mai tarziu, in 2005, Linus Torvalds si pinguinul Tux apareau pe coperta BusinessWeek, care dedica un numar succesului platformei in domeniul afacerilor.

Avand drept competitori Microsoft Windows si, intr-o mai mica masura, Mac OS, Linux nu a reusit sa obtina o cota de piata semnificativa in randul utilizatorilor obisnuiti. In ciuda robustetii platformei, complexitatea a reprezentat un impediment major in adoptarea la scara larga pe PC-uri. In ultimii zece ani, sistemele de operare bazate pe Linux au facut pasi mari in directia simplificarii si a optimizarii pentru utilizarea de catre utilizatori mai putin tehnici, dar rezultatele inca nu sunt semnificative. Google, prin sistemul de operare Chrome OS, bazat pe Linux, ar putea pe termen mediu sa creasca semnificativ cota de piata a platformei in randul utilizatorilor obisnuiti.

Totusi, chiar daca pe PC-uri Linux inca este o raritate, platforma a ajuns in doar doi ani sa domine lumea telefoanelor inteligente. Lansat in 2008 de catre Google, sistemul de operare Android, bazat pe Linux, a depasit toate platformele concurente, atingand cea mai mare cota de piata la nivel mondial.

In ceea ce priveste supercomputerele folosite pentru cercetare, Linux are la ora actuala peste 90% din piata. In 1999, platforma practic nu exista in acest segment. Si piata serverelor web este dominata de sisteme de operare bazate pe Linux: giganti precum Facebook, Google si Amazon folosesc variante personalizate ale sistemului de operare.

Daca tendintele actuale se mentin, platformele bazate pe Linux vor continua sa domine segmentul telefoanelor inteligente, iar odata cu lansarea Chrome OS si adoptarea la scara mai mare a unor distributii “prietenoase”, cum ar fi Ubuntu, cota de piata a sistemului de operare va continua sa creasca. Totusi, platforma are sanse destul de mici sa devina un rival important pentru Microsoft Windows pe termen scurt si mediu.

( sursa: http://economie.hotnews.ro/stiri-it-8482285-video-linux-implineste-20-ani-povestea-pinguinului-care-tine-spate-google-facebook-amazon.htm).

Este povestea unui sistem de operare util , eficient , flexibil si folosit pe scara larga de milioane de utilizatori .

La multi ani !

 

Abordari curriculare

06 Apr

A aborda curriculumul se poate face acum , in secolul al XXI-lea , nu pe centrarea pe discipline , ci pe dominanta elev, identitate si cultura pentru un cetatean integrat unui sistem mondial economic .

Avem asa cum vad eu acum lucrurile sa ne ingrijim nu de a imparti ore pe ici si pe colo pe la diverse discipline , ci o incercare de a revitaliza sistemul educational cu o reforma curriculara de mari dimensiuni , in care Europa sa ne fie unul din punctele de plecare .Introducerea unor schimbari in continuturile si metodele de concepere a curricumului este  necesara si se impune ca regula pentru a exista ceva aderare la schimbare din partea elevilor.

Supletea structurala de care fac vorbire ar trebui sa fie intemeiata pe competentele europene ancorate intro incercare de limitare a fragmentarii continuturilor pe 15-21 de discipline si pe centrarea pe  inter-pluri-transdisciplinaritate .aceste ultime desfasurari de optiuni innoitoare ne-ar putea conduce la o alta pedagogie centrata pe proiecte si pe interesul elevului si nu ca acum…

Realitatile romanesti trebuie croite spre radicalismul unei reforme in care introducerea unor optiuni pentru interesul real al elevului spre cultura sa fie in centrul dezvoltarii competentelor si sa fie baza pentru o suplete structurala a planurilor si programelor de studiu.

Nu cred ca acum este cineva cu decizie care sa-si puna asemnenea intrebari si probleme .grupurile de lucru ar fi trebuit sa nu omita aceste importante probleme care pun in centrul lor calea spre care vom merge pentru a avea un viitor aceasta tara in educatie si in general si ce drum trebuie sa aiba reforma curriculara .

Tare nu as dori sa ne indreptam inca si inca odata spre trecut si sa putem privi liber si revolutionar INAINTE si pentru cei care se vor naste si vor fi peste trei patru decenii cetatenii Romaniei.

Intelegerea alegerilor si a orizonturilor dorite si decise trebuie sa fie incurajata de o mare campanie in care toti viii natiunii sa vada rosturile noii faceri si sa adere majoritatea la asigurarea reusitei proiectului curricular.

Gestionarea si coordonarea reformei de abia incepe si sa vedem cu cine si mai ales cum…

 
No Comments

Posted in Educatie