RSS
 

Luarea aminte !

26 Feb

Tatal care a batut cuie in tocul usii

Un tata avea un fiu tare neascultator. De fiecare data cand venea acasa, fiul aducea cu el si vestea despre o noua napasta sau necaz pe care l-a facut. Aproape deznadajduit, tatal s-a gandit la o metoda de a atrage atentia fiului sau, spre cele bune, si si-a zis in sine astfel:

- Voi bate cate un cui in tocul usii pentru fiecare necaz sau greseala a fiului meu.

Astfel, a inceput tatal cel indurerat sa bata aproape in fiecare zi cate un cui in tocul usii. Cand tocul usii s-a umplut de cuie, incat cu greu se mai putea gasi un locsor pentru a mai bate un nou cui, tatal si-a chemat fiul si, aratandu-i locul cu pricina, i-a zis:

- Uite, fiule, aici am batut cate un cui, pentru fiecare greseala a ta !

Vazand si intelegand cele ce facea tatal sau, fiul s-a mahnit mult in inima lui, pentru durerea tatalui. Privind spre multimea cuielor, fiul a hotarat sa isi rascumpere fiecare greseala cu cate o fapta buna. Dupa prima fapta buna, el si-a chemat tatal in fata usii, rugandu-l sa scoata un cui. Dupa a doua fapta buna, el a mai scos inca unul, si tot asa, pana la cel din urma cui.

In ziua in care a fost scos si ultimul cui din tocul usii, tatal si-a imbratisat fiul, bucurandu-se impreuna cu el. Pentru a-l face insa pe aceste sa ia aminte, ca nu cumva sa revina la greselile sale cele dintai, ci mai mult sa ramana in faptele cele bune, tatal sau a mai spus:

- Ma bucur mult fiule, vad cum toate cuiele au fost scoase, insa sa luam aminte, gaurile facute de acestea au ramas !

( sursa: http://www.crestinortodox.ro/pilde/tatal-care-batut-cuie-tocul-usii-99019.html )

Rana o data produsa este greu sa o vindeci .Ea se vindeca in natura firii , in carnea data trecator noua , dar in suflet este greu a gasi vindecare .

de aceea ne invata Iisus ca e bine sa fim precum copiii , dar nimeni pana acum nu a fost in stare de asemenea traire .

Avem a ierta , avem a ne cai , avem a fi in tulburare de noi sau de semeni , dar greul vine cand este vorba de a fi noi in gandire , de a nu mai vedea nicio fapta din cele trecute ale noastre sau ale semenilor .

SUNTEM IN PACATUL EXISTENTIAL AL TINERII DE MINTE , SUNTEM BLESTEMATI SA AVEM MEMORIA TRAIRILOR NOASTRE .

UNII AU IMPRESIA CA NU TOTUL TREBUIE RELUAT SI CA MEMORIA NE AJUTA IN A FI OAMENI .

CRED , DE CELE MAI MULTE ORI NU M-AM INSELAT, CA CEEA CE NE INCURCA ESTE CA NU SUNTEM IN FIECARE DIMINEATA CA PRUNCII , CA TINEM MINTE TRECUTUL NOSTRU SI AL CELORLALTI SI ACTIONAM CU DRAGOSTE SAU CU PATIMA .

AVEM CREDINTA CA TRECEREA NOASTRA FACE BINE UNEI PERCEPTII CARE SA FIE ACUMULATA IN MEMORIA DE LUNGA DURATA .DAR NU ESTE ASA !

COPIII  SUNT MODELUL SI EDUCATIA NOASTRA AR TREBUI SA SPERE CA DE LA EI SA INVETE  SA FACA  , SA FIE SI  SI  SA ACTIONEZE.

FIECARE ELEV SA-L TRATAM CU APLECAREA MINTII SPRE UNICUL EXEMPLAR AL SPECIEI CARE ARE NEVOIE DE LUMINA , DE DRAGOSTE , DE AFIRMARE SI DE BUCURIE SUFLETEASCA NEMARGINITA .

 

Leave a Reply