RSS
 

Scurgeri…bolsevice

13 Ian

UNDE AM AJUNS ?!

sau

De ce am plecat din bolsevism ?!

Suntem intro zona a absurdului in care mintea incepe sa o ia razna si sa nu mai intrezareasca adevarul : cu vietile noatre se fac statistici de mantuiala , se incearca acoperirea raului care ne-a monstruozitat timp de multe decenii .

Cum este posibila o asemenea atitudine ?

Simplu! Functia a creat organul , nu ?

Mintim si continuam a trai ticalosit pentru ca dupa alte criterii facem ceea ce stiam : umflam sau scadem cifrele care nu ne avamntajeaza, care ne produc raul , care fac ca unii sefi sa se uite spre noi cu iritare , cu dojana , cu scarba !

Acesti satrapi de unde sunt ?

Cuteaza ei a privi orizontul adevarului in fata si a gasi raspunsuri realiste si corecte la mocirla in care se afla nevinovat un popor umilit ?!?

Iata stirea de care trebuie sa te cutremuri si sa speri ca nu stau lucrurile asa :


Peste 8.200 de români s-au îmbolnăvit pe patul de spital în 2010, potrivit unor date preliminare furnizate de consilierul ministrului Sănătăţii Geza Molnar pentru gândul

8.260 de bolnavi români au luat anul trecut, în spitale, o infecţie. Cifrele sunt preliminare, a declarat pentru gândul consilierul ministrului Sănătăţii, prof. univ.dr. Geza Molnar, precizând că raportul final va fi gata abia la sfârşitul acestei luni. “Cert este un lucru”, susţine oficialul: “numărul infecţiilor intraspitaliceşti este în scădere faţă de 2009, când au fost înregistrate 8.500 de cazuri”.

Datele, chiar şi preliminare, sunt contrazise de medici, care spun că numărul oficial al infecţiilor nu este cel real, majoritatea unităţilor medicale ferindu-se să declare cifrele adevărate, de teama sancţiunilor.

“Dacă e să te iei după cifrele oficiale, România este sub media europeană ca număr de infecţii intraspitaliceşti, dar asta se întâmplă pentru că medicii se tem să anunţe aceste cazuri“, explică pentru gândul Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR).

“Există o politică represivă a decidenţilor. Dacă reclami o infecţie intraspitalicească, e sancţionat şeful de secţie, e sancţionat managerul spitalului, nu mai primeşti bani, îţi închide secţia”, a declarat Vasile Astărăstoae, precizând că numărul infecţiilor raportate în România este de trei ori mai mic decât în ţările din Uniunea Europeană, şi de patru ori mai mic decât în SUA. Mai mult, el dă exemplu unităţilor medicale din SUA unde, susţine şeful CMR, “este premiat spitalul care raportează o astfel de infecţie”, ori cel al Franţei, “care a instituit un fond special dedicat unităţilor medicale care se confruntă cu astfel de probleme”, în scopul utilizării banilor pentru a rezolva rapid situaţia.

De ce te îmbolnăveşti în spitalele noastre

Nicăieri în lume nu există spital cu risc zero la infecţii nosocomiale“, declară pentru gândul prof. dr. Doina Azoicăi, decanul Facultăţii de Medicină din cadrul UMF Iaşi. Specialist în epidemiologie, prof. Azoicăi susţine că, la nivel global, un procent de 7% dintre infecţii sunt luate din spital. Specialistul face şi un top al celor mai des întâlnite infecţii nosocomiale. Pe prima poziţie sunt infecţiile urinare intraspitaliceşti (40%), urmate de infecţiile de cateter (25%), de pneumoniile nosocomiale (20%) şi de infecţiile de plagă operatorie, care reprezintă 15% din numărul infecţiilor intraspitaliceşti.

În România însă, topul este puţin inversat, explică dr. Azoicăi. Potrivit unor raportări din 2006, “românii bolnavi contactează în spitale infecţii respiratorii, în principal, apoi infecţii de plagă operată şi, pe locul al treilea ca frecvenţă, infecţii urinare. La copii însă există o particularitate, care ţine şi de frecvenţa îmbolnăvirilor”, mai spune specialistul.

Dacă nou-născuţii contactează în mediul de spital infecţii stafilococice, cei mici se confruntă cu aceleaşi infecţii ca adulţii, doar că în cazul lor infecţiile nosocomiale digestive predomină. Dintre acestea, cele mai frecvente sunt îmbolnăvirile cu Rotavirus, explică Doina Azoiţcăi. “Virusul se transmite uşor de la un individ la altul şi dezvoltă rezistenţă crescută la mediu”, susţine specialistul. La copil se manifestă prin diaree apoasă, febră, văsături şi crampe abdominale. Când nu se face tratament simptomatic, copilul bolnav se deshidratează rapid, ceea ce poate duce şi la deces. Rotavirusul ţine de o anumită sezonalitate, explică dr. Azoicăi, dar şi de factori de igienă.

Cinci copii îmbolnăviţi cu Rotavirus la Slobozia

Cu Rotavirus au fost depistaţi la începutul acestei săptămâni cinci copii internaţi la Spitalul Judeţean din Slobozia. Patru dintre ei au ajuns ieri la Institutul Matei Balş din Capitală, iar secţia de pediatrie a Spitalului Judeţean a fost închisă. Potrivit consilierului ministrului Sănătăţii Geza Molnar, acestea nu reprezintă singurele cazuri de infecţie produse în spitalul Slobozia, în noiembrie fiind înregistrate alte trei cazuri, în decembrie – 6, iar în ianuarie, inclusiv până luni, au fost 11 astfel de situaţii. Autorităţile sanitare din Slobozia au ascuns infecţiile cu Rotavirus prin neraportare, explică Geza, în timp ce şeful Direcţiei de Sănătate Publică Ialomiţa, Dan Noel, afirmă contrariul. El susţine, potrivit Mediafax, că toate cazurile înregistrate la Slobozia au fost raportate la DSP, care informează trimestrial Ministerul Sănătăţii despre acestea.

Cazul de la Slobozia nu este singular în analele sistemului sanitar românesc. În urmă cu nici un an, două paciente de 30 de ani, Amalia Antoniu şi Alice Preda, internate la Spitalul CF 2 din Capitală, au contactat o infecţie cu un bacil gram negativ după ce au fost anesteziate în aceeaşi sală, într-un mediu impropriu, mizer şi cu instrumentar sterilizat îndoielnic.

Cine e vinovat

Infecţia nosocomială nu se produce doar din vină medicală, susţine decanul facultăţii de Medicină din Iaşi, Doina Azoicăi. “Înainte de 89, orice infecţie contactată în spital ţinea exclusiv de personalul medical.

Acum însă ar trebui să se înţeleagă că orice infecţie ţine de factori complecşi – de la manevra medicală şi susceptibilitatea pacientului, până la condiţiile sanitare şi de curăţenie existente în respectivul spital. Infecţiile nu pot fi aduse la zero, dar pot fi ţinute sub control”, mai spune specialistul, care se fereşte să spună dacă România stă mai bine sau mai rău comparativ cu alte ţări din Uniunea Europeană la capitolul îmbolnăviri în spitale.

TOP Cele mai frecvente infecţii în spitale

l În spitalele de adulţi, predomină infecţiile urinare, cu precădere la pacienţii care au fost sondaţi pentru retenţie acută de urină, au diferite afecţiuni ale aparatului urinar, infecţii ginecologice şi obstetricale complexe,la purtătorii de sondă urinară, la cei imobilizaţi la pat.
l Infecţiile de cateter apar la cei care sunt supuşi tratamentului perfuzabil. Adesea, la locul inserţiei apare o inflamaţie dureroasă, care neglijată, duce la supuraţie; evoluţia poate fi gravă spre septicemie.
l Pneumoniile nosocomiale. Cele mai grave sunt infecţiile care apar la bolnavii din reanimare: intubaţi sau reintubaţi, cu respiraţie asistată, cei imobilizaţi mult timp la pat, cu afecţiuni preexistente pulmonare.
l Infecţiile de plagă chirurgicală apar după operaţii septice sau după operaţii complexe ca transplanturile sau protezările.

 

Leave a Reply