RSS
 

Archive for ianuarie 14th, 2011

Edward Granville Theodore

14 Ian

Complet necunoscut în ţara lui de origine, fiul unui emigrant român este considerat unul dintre fondatorii Australiei moderne. Edward Granville Theodore s-a remarcat la începutul secolui XX în mişcarea sindicală din Queensland, devenind prim ministru al acestui stat iar ulterior chiar vice-premier al Australiei.

Cele mai importante referinţe despre Edward Granville Theodore le găsim în lucrarea “The australian people. An enciclopedia of the nation, its people and their origins”, care are un capitol dedicat românilor ajunşi acolo. Capitol îngrijit de Gabriela Iana şi Dumitru Găină. Iată povestea – a existat la jumătatea secolului al XIX-lea, în Galaţi, un preot, pe nume Gheorghe Teodorescu. El a trăit între anii 1826 – 1901. Facem o mică paranteză, să spunem că am luat legatura, zilele trecute, cu un alt preot, tot din Galaţi – Eugen Dragoi – care ne-a confirmat istorica existenţă a lui Gheorghe Teodorescu în oraşul de la Dunăre.

A şi scris despre activitatea lui. Se ştie că a fost o personalitate a oraşului, administrând treburile bisericeşti. Avea chiar şi funcţia de ofiţer al Stării Civile, dar se ocupa şi de procesele de divorţ. Ne întoarcem la datele din Australia. Potrivit sursei de acolo, preotul Gheorghe Teodorescu a avut un fiu, pe Vasile, născut în 1853, care a emigrat în Australia. Muncind pe un vas comercial, el a cunoscut o irlandeză, pe Annie Tanner, cu care s-a căsătorit în 1882. Noua familie s-a stabilit în Port Adelaide. Au avut şase copii. Al doilea dintre ei este chiar personajul de care ne ocupăm acum – Edward Granville.

După ce a ajuns în Australia, Vasile şi-a schimbat numele de familie în Theodore, primind cetăţenia acestei ţări în 1886. Dincolo de acest amănunt, important e că in toate cărţile şi biografiile scrise în Australia despre Edward Granville se aminteşte că a fost fiul unui emigrant român. E drept că unii vorbesc despre Vasile, alţii despre Basil. Să trecem în revistă cele mai importante titluri care amintesc de Edward Granville. “Theodore, his life and times”, de Irwing Young, apărută în 1971.

Deosebit de importantă este lucrarea “Red Ted – the life of E. G. Theodore”, a istoricului Ross Fitzgerald, profesor la Universitatea din Queensland. Edward a primit porecla Red Ted sau Ted cel Roşu de la Conservatori, pe vremea când era premier al statului Queensland, pentru maniera categorică în care şi-a exercitat puterea. Alt material apartine lui Neville Cain şi a fost inclus în “Australian Dictionary of Biography”. La care trebuie adaugată contribuţia unui profesor român – Vasile Trif – de la Universitatea din Adelaide. Studiul realizat de el stă, în bună măsură, la baza articolului de faţă.

“Theodore a făcut această ţară”

O frază care nu mai are nevoie de comentarii : “Theodore şi tipii aceia din jurul său au făcut această ţară”, a spus cândva un lider emblematic al politicii de stânga din Australia, John Maitland. La rândul său, istoricul Ross Fitzgerald, întrebat de un ziarist care au fost cele mai importante personaje politice din trecutul îndepărtat al Australiei, adică de dinainte de al doilea război mondial, a remarcat două nume, exact în această ordine – “Theodore şi Lang”. Acelaşi istoric îl descrie pe Edward Granville ca “un personaj puternic, fascinant, încă subestimat”. Deşi i-a fost adversar politic, B.S.B. Stevens şi-a caracterizat astfel “colegul” de generaţie – “Theodore a fost omul cel mai rece şi cu cea mai bună minte financiară din emisfera sudică”, lui Edward spunându-i-se atunci şi “vrăjitorul finanţelor”. Şi asta în condiţiile în care Theodore n-a avut şcoală. Nu i-a lipsit, în schimb, pasiunea cititului. Un autodidact.

Toata viaţa a vrut să acumuleze informaţii din economie, filosofie, istorie. Se spune că devora cărţile, inclusiv pe cele de literatură. Când s-a aşezat la casa lui, prima grijă a fost să-şi structureze o bibliotecă impresionantă. I-a creionat portretul un scriitor – Neville Cain. Edward era un bărbat corpolent, impunându-se prin cei 1,83 metri înălţime ai săi. Avea faţa largă, bărbia puternică.

A avut grijă cum se prezintă pe prima scenă politică, luând lecţii de dicţie. Dar, mai presus de orice, avea, o inteligenţă nativă în privinţa afacerilor. Asta îl deosebea de restul politicienilor din vremea sa. Şi o remarcabilă capacitate de muncă. Un discurs care lăsa audienţa fără glas. Vorbea la obiect, mai ales pe teme economice, ceea ce i-a atras aplauze răsunătoare. Dacă nu citea, mergea la pescuit. Dacă nu mergea la pescuit, citea. Aşa se împărţea timpul său liber. Căsătorit, a lăsat în urma sa patru copii – două fete şi doi băieţi.

23.000 de kilometri în zece ani

Australia. Ţara cât un continent, spre care s-au îndreptat oameni de pe tot globul, în speranţa bogăţiei. Câte vise spulberate! Cu mai bine de un secol în urmă, când viaţa era extrem de dură. Un tablou realizat de profesorul Vasile Trif, despre Australia sfârşitului de secol XIX şi începtului de secol XX. Destinaţia căutătorilor de aur. Numai că metalul preţios se găseşte aici la mare adâncime. Aşa că mulţi visători au sfârşit prin a munci la stăpânii exploatărilor miniere sau la proprietarii imenselor plantaţii de trestie de zahăr. Iată un poem dedicat pe atunci tăietorilor de trestie de zahăr, despre felul în care acei oameni încercau să supravieţuiască – “Stăm lipiţi în noroiul roşu ca sângele, ferindu-ne de şerpi, de şobolanii înecaţi. Compania ne plăteşte un şiling pe zi.

( sursa: http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/documentar/senzationala-poveste-a-romanului-care-a-modernizat-australia-213085.html)

E bine de stiut si de inclus in istoria acestui pamant .