RSS
 

Nicolae Bãnescu

16 Dec
Nume: BANESCU
Prenume: Nicolae
Nationalitate: romana

Date despre nastere
Loc: Calarasi
Judet: Calarasi
Zona/Regiune: Muntenia
Tara: Romania
Continent: Europa de Est
An: 1878
Data: 16 decembrie
Zodie: Sagetator
Date despre deces
Loc: Bucuresti
Judet: BUCURESTI
Zona/Regiune: Muntenia
Tara: Romania
Continent: Europa de Est
An: 1971
Data: 11 septembrie

A trait 93 de ani.
PRIMUL NOSTRU DIRECTOR DE STUDII.
Activitate:
Istoric, membru titular al Academiei Române Nicolae Bãnescu a vãzut lumina zilei la Cãlãrasi, la 16 Decembrie 1878, ca al treilea din cei 14 copii ai sotilor Petre si Ecat.erina Bãnescu, nãscutã Drãgulãnes-cu. Situatã în vechea vatrã de romanitate din Sud-Estul României, zona din jurul orasului Cãlãrasi face parte din regiunea Dunãrii de Jos, a cãrei frãmântatã istorie în perioada bizantinã avea sã-1 preocupe si consacre pe savantul de mai târziu în lumea stiintificã.

Fiu de avocat, Nicolae Bãnescu si-a petrecut copilãria la Gãiesti, iar .studiile liceale la Sf. Sava, centru de învãtãmânt cu o -veche traditie în capitala tãrii, dupã absolvirea cãruia s-a înscris la Facultatea de litere si filosofic a tinerei, pe atunci, Universitãti din Bucuresti. Viitorul savant i-a. avut aici ca dascãli pe B.P. Hasdeu (1838-1907). Titu Maiorescu (1841-1917) si Ovid Den-susianu (1878-19’38) pentru domeniul filologic, iar pentru istorie pe Grigore Tocilescu (1850-1909), Dimi-trie Onciul (1856-1923) si Nicolae lorga (1871-1940). Cei dintâi i-au inspirat lui Nicolae Bãnescu preocuparea pentru forma aleasã si claritatea expunerii, iar ceilalti dorinta de informare si curiozitatea stiintificã, rigoarea metodei si strãdania permanentã pentru cunoasterea adevãrului istoric, într-o atmosferã de eruditie, elan creator si veritabil patos patriotic, încã de la începutul activitãtii sale stiintifice, el s-a obisnuit sã îmbine pre-cizia informatiei cu forma aleasã de exprimare, pentru care a avut un cult permanent, dovedit de numeroase pagini ale scrierilor sale, ca si de textul prezentei sinteze de Istorie a Imperiului Bizantin. Forta de evocare a trecutului, seninãtatea cugetãrilor si forma aleasã de exprimare a lor îl apropie pe Nicolae Bãnescu de alti reprezentanti de seamã ai studiilor istorice clasice si bizantine, în primul rând de Charles Diehl, cu care a avut comunã chiar si cutezanta de a reda istoria Bizantului „în chipuri si icoane”, cum si-a intitulat Nicolae lorga una din sintezele sale de istorie a românilor. Dupã cum Charles Diehl a lãsat douã volume de „Figuri bizantine”, Nicolae Bãnescu a descris cu o competentã egalã, cu o remarcabilã mãiestrie artisticã si o incontestabilã valoare literarã „Chipuri si scene din Bizant”, carte apãrutã în 1927 la Cluj, unde autorul ei se înscria în pleiada cãrturarilor români ce dãdeau strãlucire Universitãtii din Nord a României Mari, institutie stiintificã si culturalã întemeiatã din 1919- Unul dintre acesti cãrturari, filologul Vasile Bogrea, se stinsese prematur din viatã în anul anterior aparitiei cãrtii la care ne referim si pe care Bãnescu o dedica memoriei sale: „Acest volum, ce strânge la un loc câteva articole si conferinte menite a înfãtisa publicului nostru unele aspecte ale vietii Bizantului, de care ne apropie un lung si vechi trecut istoric (subl. ns. — T.T.), e închinat memoriei scumpe a bunului meu prieten si strãlucit coleg V. Bogrea, din al cãrui îndemn mai cu seamã iese azi la luminã.” O mentalitate diferitã de aceea a zilelor noastre, când multi tineri se grãbesc sã ajungã cât mai repede creatori în domeniul istoriei si autori de cãrti, îi impunea lui Nicolae Bãnescu, în vârstã de aproape 50 de ani atunci si dispunând de un bogat palmares stiintific,din care nu lipseau nici titlurile de cãrti, o atitudine retinutã, publicându-si noua carte la îndemnurile unui coleg dintr-o breaslã foarte apropiatã de a lui. în ciuda ezitãrilor sale initiale, cartea s-a bucurat de succes atât în rândurile specialistilor, cât si a publicului larg.

.s-a născut la 16 decembrie 1878 la Călăraşi şi a încetat din viaţă la 11 septembrie 1971 la Bucureşti. Copilăria şi-a petrecut-o la Găieşti, unde a terminat şcoala primară. A fost elev la Colegiul “Sf. Sava” din Bucureşti şi a urmat cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie din Capitală.

A fost numit profesor de franceză şi istorie la Colegiul “Carol I” din Craiova. În Cetatea Băniei a mai predat la Colegiul “Fraţii Buzeşti”, la Liceul Comercial “Gh. Chiţu” şi la Şcoala Normală “Ştefan Velovan”. Încă din această perioadă îşi manifestă interesul pentru activitatea ştiinţifică, publicând mai multe studii în revistele vremii.

Este obligat să părăsească Craiova după evenimentele din 1907 atunci când a luat partea ţăranilor răsculaţi. Iorga consemna în ziarul “Neamul Românesc” că Nicolae Bănescu ajunsese la Craiova “să fie urmărit cu revolverele de către stăpânii acestui oraş cu nume bun şi cu un trecut aşa de vechi”. A fost salvat de ministrul instrucţiunii şi cultelor, Spiru Haret, cel care l-a numit revizor şcolar în Argeş. Ajunge inspector şcolar la Bucureşti, apoi director al Liceului “Dimitrie Cantemir” şi al Liceului Militar de la Mănăstirea Dealu.

Urmează cursurile Universităţii din München, specializându-se în bizantinologie. Obţine doctoratul în 1914 cu o teză pentru care primeşte calificativul “Magna cum laude”.

În 1919 este numit profesor de istorie bizantină la Universitatea din Cluj, fiind şi rector pentru doi ani. În 1920 este ales membru “corespondent” al Academiei Române, apoi membru “titular”, pentru ca, între 1946 şi 1948 să fie vicepreşedintele acesteia.

Din 1938 este şeful catedrei de studii bizantine a Universităţii din Bucureşti. După dispariţia lui Iorga este ales secretarul Secţiei de istorie a Academiei Române. De asemenea, ocupă şi funcţiile de director al Institutului de Studii Bizantine, al Institutului de Studii Sud-Est Europene şi al “Revistei istorice”.

În 1937 Universitatea din Atena îi acordă titlul de Doctor Honoris Causa, pentru ca în 1961, la cel de-al XII-lea Congres internaţional de studii bizantine, să fie ales vicepreşedinte de onoare al Asociaţiei Internaţionale de Studii Bizantine, onor acordat şi de următorul congres de la Oxford. I-au fost dedicate numere întregi din “Revista de studii bizantine” şi “Revista de studii sud-est europene”.

Observatii:
Mereu în slujba cercetării

Nicolae Bănescu a scris mai multe monografii remarcabile ale unor personalităţi de seamă româneşti. A publicat pagini despre Tudor Vladimirescu şi a tradus din operele clasicilor. A scris numeroase studii de bizantinologie ce privesc teritoriile româneşti: “Cele mai vechi ştiri bizantine asupra românilor de la Dunărea de Jos, Bizanţul şi romanitatea la Dunărea de Jos, Dobrogea bizantină, Precizări istorice cu privire la ducatele bizantine Paristrion şi Bulgaria, Vechiul stat bulgar şi Ţările Române” ş.a.

Marele istoric Nicolae Iorga nota: “Metoda pe care o întrebuinţezi d-ta în toate cercetările (…) e simplă şi bună, neavând nevoie de nici o îndreptare şi prefacere. Totdeauna bine informat, pleci de la mărturia de viaţă, care se cheamă documentul. Nu laşi la o parte nici o ştire din vremea însăşi în care au fost stările ori s-au petrecut faptele. Dar, cum ai un simţ de umanitate, nu-ţi închipui că orice document cuprinde adevărul şi anume adevărul total. (…) Interpretarea se impune de la sine. D-ta ai putut face şi aceasta. Căci nimic nu-ţi era necunoscut”.

Oratorul desăvârşit

Constantin Daicoviciu, unul dintre studenţii săi, avea să afirme: “Am avut, din primele săptămâni ale vieţii mele universitare, prilejul de a cunoaşte pe acela care m-a captivat de îndată prin calităţile sale de om de ştiinţă şi de orator desăvârşit: profesorul Nicolae Bănescu. Am ascultat expunerile sale deopotrivă documentate şi fascinante, de o frumuseţe şi de o eleganţă perfectă, cu privire la misterioasa lume a Bizanţului, la istoria, cultura şi arta bizantinilor”.

“Totdeauna bine informat, pleci de la mărturia de viaţă, care se cheamă documentul. Nu laşi la o parte nici o ştire din vremea însăşi în care au fost stările ori s-au petrecut faptele.” – Nicolae Iorga.

( surse: http://www.aman.ro/files/digitale/personalitati_doljene/personalitati/B/banescu%20nicolae.pdf

93.230.235.141/index.php?…/Banescu%20Nicolae/&…Nicolae%20Banescu%20-…).

 

Leave a Reply