RSS
 

EDUCAŢIE ÎN VREME DE CRIZĂ

19 Mai

În vreme de criză oamenii tari se pun în lumină şi se creează premisele reînnoirii societăţii cu strategii benefice pentru următorii ani.

Scriitorul francez şi laureat al premiului Nobel pentru literatură, André Gide, spunea că: „un bun profesor are o grijă statornică: să îi înveţe pe discipoli să se lipsească de el „.

Acest principiu se pare că trebuie să ne ghideze şi pe noi: Este distructiv de stupid în acest timp de tulburenţe generale să mai propui un învăţământ care să aibă la bază vechile aranjamente instituţionale.

Ce se doreşte acum nu se adresează cauzelor-cheie ale crizei din sistemul de educaţie, pentru că nici nu avem transparenţă totală şi nici marje corespunzătoare. În definitiv mecanisme de compensare nu sunt nici întrezărite, dar aplicate.

Extenuant este dezinteresul politicienilor pentru asigurarea unui aşezământ solid pentru copiii din secolul al XXI – lea în domeniul educaţiei.

Aporturile exterioare intereselor tinerilor de pe băncile şcolii sunt cele care deranjează diferiţii actori implicaţi şi mai puţin există o îngrijorare pentru instituţionalizarea de facto a unei legiuni în formarea intereselor elevilor, pentru rapida lor integrare în piaţa muncii de la nivel mondial, regional, european şi naţional.

Nu avem studii pentru factorii de risc, sunt propuse măsuri care nu au fost experimentate zonal şi aşa guvernul este incapabil să judece riscurile pentru cel mai mare sector bugetar al ţării.

Ce se discută acum este nu o invitaţie deschisă pentru o bună guvernare a şcolii, ci un text care dacă ar fi aplicat nu ar crea premisele unei reforme radicale a educaţiei în România.

Monstruozitatea este în faptul că se creionează o Românie a educaţiei care dacă s-ar realiza toate instrumentele derivate din noua reformă ar bloca creativitatea, calitatea şi gândirea spre înţelegerea reală a nevoilor pieţei.

Capacitatea unui act normativ de a da un suflu nou unui organism este decisă de înţelegerea impactului său la acei indivizi care se antrenează în dezvoltarea”creaţiei” politice în acest domeniu sensibil al educaţiei.

Cred că suntem cu toţii de acord că fără o intervenţie majoră, oamenii nu se schimbă mai deloc.

Aşa a fost şi aşa este! Poate, pe viitor, va fi altfel şi bine ar fi!

A fi în pas cu mişcarea de idei a lumii în domeniul educaţiei, a oferi o comunicare corectă, realistă şi plină de substanţă tuturor actorilor implicaţi, a modela cu grija farmacistului domeniul  sensibil al educării unei naţiuni sunt elemente majore, paşi mici pentru un privitor neutru, dar cu argument uriaş pentru ca cel care se numeşte contribuabil să fie convins că merită să finanţeze o asemenea investiţie pe termen foarte lung.

Oare acum aşa este el?

Să schimbi imaginea şcolii este o idee extraordinară, dar pentru aşa ceva trebuie o strategie nouă şi buni PR.

 

Leave a Reply