RSS
 

Elogiul prostiei

09 Oct

Unul dintre marii nostri sciitori, Ion CREANGA , a sesizat si el , inca din timpul vietii sale , ca prostia este o forma de existenta a majoritatii conlocuitorilor sai si a pus , in scris, cele pe care le-a constatat pe parcursul trairii sale prin aceste locuri si a redactat , pentru vecie, lucrarea ” Prostia omeneasca “

In ea avem o concluzie mai mult decat dureroasa ca prostioarele facute de la el din casa sunt mici copii fata de cele realizate de altii , si anume :

să cari soarele în casă cu oborocul,

să arunci nucile în pod cu ţăpoiul

să tragi vaca pe şură, la fân.”

Apoi drumeţul se întoarse acasă şi petrecu lângă ai săi, pe cari-i socoti mai cu duh decât pe cei ce văzuse în călătoria sa.”

Triste concluzii si adevarate ! Ele dovedesc ca in acesta vremelnicalume pentru orice muritor este nevoie de un tratat pentru a elogia prostia si efectele ei asupra devenirii unei colectivitati .

Poate ca la nimeni altii , la noi , ea capata forme hilare , de mistocareala , de rasulplansului, de hazdenecaz doar pentru ca este in fibra multora si nu se mai cade sa impui norme de carturarit pentru indreptarea multimii care nu gaseste al sprijin decat in hazul general facut de orice si de oricine .

Elogiul prostiei isi creeaza prieteni intotdeauna in randul acelor indivizi care sunt certati cu innoirea firii , a constiintei , a crezului ca suntem fiinte superioare inzestrate cu putinta de a fi creatori de strategii care sa ne inalte spre Lumina .

 

Leave a Reply