RSS
 

Pactul diavolilor

23 Aug

Experienţa noastră istorică ne învaţă unde să identificăm interesul naţional în materie de securitate, în materie de aliaţi şi în ceea ce priveşte ameninţările potenţiale.

Astazi se împlinesc sapte decenii de cand a fost semnat Pactul Ribbentrop-Molotov, cunoscut şi ca Pactul Stalin-Hitler.

A existat această teamă a oamenilor de a spune ce cred despre un eveniment sau altul din trecut, ceea ce se păstrează în continuare, şi la noi, mai persistă această teamă de a privi un eveniment sau altul al istoriei.

Hitler s-ar fi adresat mai întâi marilor puteri vesteuropene cu propunerea de împărţire a Europei pe sfere de înfluenţă. După semnarea a acordului de la Munhen din 1938, când Anglia şi Franţa au recunoscut anexarea de către Hitler a regiunii Sudecţilor din Cehoslovacia , Hitler s-ar fi adresat şi lui Stalin cu o propunere similară care , acceptată de acesta , s-a concretizat prin semnarea odiosului pact.

A fost un tratat de neagresiune încheiat între Uniunea Sovietică şi Germania nazistă, semnat la Moscova ,în ziua de 23 august 1939( semnaturile s-au pus la orele diminetii de 24 august , spre 5.00 ) de către Viaceslav Molotov, ministru de externe al Uniunii Sovietice şi Joachim von Ribbentrop, ministrul de externe al celui de-al Treilea Reich în prezenţa lui Iosif Vissarionovici Stalin.

Cruzimea şi cinismul celor doi dictatori, Hitler şi Stalin, se vor repercuta lung în timp, prelungind cel de-al doilea război mondial cu războiul rece şi cu tăierea Europei în două de către Cortina de fier a anilor 1945 – 1989.

Subiectul pactului Ribbentrop-Molotov şi a urmarilor lui ramane pana in prezent unul de controversa, nu doar printre istorici, dar şi la nivel politic.

La tratat a fost ataşat suplimentar un protocol secret cu privire la delimitarea sferelor de interese în Europa de Răsărit. Drept urmare, la 1 septembrie 1939, Germania a ocupat Polonia, iar la 17 septembrie 1939 URSS a inclus în componenţa sa regiunile din vestul Ucrainei şi Belarus, aflate până atunci sub jurisdicţia Poloniei, iar ulterior şi ţările din estul Mării Baltice.

Tarile baltice în mod special, dar şi Moldova, critică şi condamnă semnarea pactului Ribbentrop-Molotov, asta deranjează Rusia pentru că ea pretinde la rolul de lider în acest spaţiu, pornind de la invocarea trecutului, de la o misiune istorică, uneori cu accente aproape mesianice ş.a.d.; evident că aceste amintiri cum de fapt Rusia s-a impus în anumite regiuni sigur că deranjează, pentru că ei pun accentul pe latura aceasta paşnica, ca iniţiativa a venit de la populaţia locală şi nu a fost o chestie impusă etc. Minciuni ale unui hraparet imperiu !

Parlamentul estonian a decis in anul 2007 ca Ziua de 23 august,data semnarii pactului Ribbentrop -Molotov , sa devina Ziua Memoriei Victimelor salinismului si nazismului .

Eu zic ca nu e rau ca si noi sa avem o asemenea zi .

Pactul Ribbentrop-Molotov a deschis drumul instaurării regimului communist în spaţiul românesc

Iata ce zic altii :

Potrivit unul sondaj realizat in Rusia , în contextul împlinirii a 70 de ani de la acel moment, avem aproape 60% dintre intervievaţi care au apreciat că, prin semnarea tratatului, Stalin dorea de fapt să câştige răgaz pentru a se pregăti pentru cel de-al doilea război mondial. O pătrime dintre ruşi consideră că semnarea tratatului a servit drept cauză pentru începerea conflagraţiei. Peste un sfert dintre cei care au răspuns sondajului au dat vina pentru aceasta pe pasivitatea Ligii Naţiunilor (predecesoarea ONU).

Spre deliciul cititorilor dau aici si un fragment din cuvintarea lui Molotov din 29 martie 1940 cu privire la Basarabia :

“Dintre statele vecine din sud pe care eu le-am mentionat, Romania este cea cu care noi nu avem un pact de neagresiune. Acest fapt se datoreaza existentei unei dispute nerezolvate, si anume problema Basarabiei, a carei ocupare de catre Romania, Uniunea Sovietica nu a recunoscut-o niciodata, desi noi nu am ridicat niciodata problema recastigarii Basarabiei prin mijloace militare.

De aceea, nu exista nici un temei pentru inrautatirea relatiilor sovieto-romane. Este adevarat ca , de mult timp, noi nu avem un ministru plenipotential in Romania, iar indatoririle acestuia au fost indeplinite de un insarcinat cu afaceri. Faptul acesta s-a datorat unor imprejurari specifice din trecutul apropiat.”

Care sunt “imprejurarile specifice”?

Molotov se grabeste sa le explice:

“Daca este cazul sa ne ocupam de aceasta problema, atunci trebuie sa reamintim rolul dubios pe care l-au jucat autoritatile ramane in anul 1938 in legatura cu Butenko, ambasadorul Uniunii Sovietice in Romania. Este binecunoscut faptul ca ulterior el a disparut in imprejurari misterioase nu numai din incinta legatiei, ci si din Romania, si nici pana astazi guvernul sovietic nu a reusit sa obtina vre
o informatie autentica cu privire la disparitia lui si, ceea ce este si mai mult, s-a sperat ca noi vom crede ca autoritatile romane nu au nimic de-a face cu aceasta afacere scandaloasa si criminala.

Nu mai este nevoie sa spunem ca astfel de lucruri ne se intimpla intr-o tara civilizata sau intru-n stat bine organizat in acest scop. In urma acestei afaceri, motivul pentru care am intarziat sa numim un ministru al Uniunii Sovitice in Romania, este cat se poate de clar. Este de presupus insa ca Romania va intelege ca astfel de lucruri nu pot fi tolerate.”

Dupa cum se observa, Molotov pune cu ipocrizie neincherea unui tratat de neagresiune cu Romania nu pe seama ambitiilor sovietice si ale Kominternului, manifestate inca de la inceputul anilor’20, de acaparare a Basarabiei-pod strategic al sovieticilor spre Balcani sisudul Europei-ci pe un incident diplomatic nefericit, in care Romania nu a avut, de altfel, nici un rol : disparitia subita a ambasadorului sovietic Butenko la Bucuresti, in urma proceselor politice staliniste instrumentate la Moscova.

Ribbentrop salveaza o parte din Bucovina romaneasca

La 23 iunie 1940- cu trei zile inaintea ultimatului sovietic dat Romaniei- ambasadorul german la Moscova, Von Schulenburg, avertiza, Berlinul :

” Molotov mi-a facut astazi urmatoarea declaratie : Rezolvarea problemei basarabene nu mai sufera nici o aminare. Guvernul sovietic se mai straduieste inca sa realizeze o solutionare pasnica a acestei probleme. Insa este hotarit sa faloseasca forta, in caz ca Guvernul roman refuza o intelegere pasnica ! Cererea sovietica se extinde, de asemenea, si asupra Bucovinei, care are populatie ucraineana.’’

Deoarece Bucovina romaneasca nu fusese obiectul partajului oriental din ” Pactul Aditional Secret” germano-sovietic, von Schulenburg primeste instructiuni pe 25 iunie 1940- o zi inaintea ultimatului sovietic adresat Romaniei- sa faca o declaratie Guvernului sovietic , in numele celui german, care la punctul 2 apreciaza :

” Revendicarea de catre Uniunea Sovietica a Bucovinei constitue o noutate pentru noi. Dupa cum se stie, Bucovina a fost in trecut o provincie a Coroanei austriece si este dens populata de germani. Germania este interesata, in mod deosebit, de soarta acestora Volksdeutsche.”

Tot din instructiunile privind declaratia ambasadorului german la Moscova, von Schulenburg, mai citam :

” Va rog sa-i expuneti din nou in mod clar domnului Molotov ca noi avem un interes deosebit ca Romania sa nu devina un teatru de razboi.”

La 26 iunie 1940, ora 12.59 a.m., von Schulenburg telegrafiaza la Berlin si anunta, ca in seara precedenta, la orele 21.00, ii prezentase lui Molotov declaratia oficiala a Guvernului german.

“I-am aratat lui Molotov ca renuntarea de catre Uniunea Sovietica la Bucovina care nu a apartinut niciodata, nici macar Rusiei tariste, ar putea facilita in mod substantial o solutionare pasnica.

Molotov a raspuns ca Bucovina constitue ultima parte care mai lipseste dintr-o Ucraina unificata si tocmai din aceasta cauza guvernul sovietic trebuie sa acorde inportanta cuvenita rezolvarii acestei probleme, in mod simultan cu problema Basarabiei. Cu toate acestea ,Molotov nu a exclus cu totul posibilitatea renuntarii la Bucovina, in cursul negocierilor cu Romania.”

Pe de alta parte, in cursul intrevederii cu ambasadorul von Schulenburg , Molotov a incercat un santaj abil :

“Molotov a mentionat ca Guvernul sovietic isi urmareste doar propriile interese si nu are intentia de a incuraja celelalte state ( Ucraina, Bulgaria ) sa ceara anumite parti in Romania.”

Un santaj abil, pentru ca dezmembrarea Romaniei era inscrisa intre obiectivele Kominternului si ale Partidului Comunist din Romania.

Parlamentul Romaniei , a denuntat inca din 1991, printr-o declaratie, acordul dintre Germania lui Hitler si URSS-ul lui Stalin.

“In numele poporului roman, Parlamentul condamna acest pact ca fiind ab initio nul si neavenit. Tot astfel trebuie sa fie considerata si consecinta directa a acestor intelegeri secrete dintre Stalin si Hitler – Notele ultimative ale guvernului sovietic din 26 si 27 iunie, urmate de ocuparea cu forta, la 28 iunie 1940, a Basarabiei, Nordului Bucovinei si a Tinutului Hertei, impotriva vointei populatiei din aceste stravechi teritorii romanesti, actiune care a reprezentat o incalcare brutala a suveranitatii, independentei si integritatii teritoriale a Romaniei”, se arata in documentul publicat in Monitorul Oficial din 27 iunie 1991.

Oricum , acest pact al diavolilor trebuie redefinit si inteles la valoarea lui reala pentru Romania .

 

Leave a Reply