RSS
 

Cheia succesului

16 Aug

Orice ganduri de reformare ar fi cladite si formulate la Bucuresti toate se ducpe apa sambetei daca ele nu sunt constientizate la reala lor valoare de profesori, de cadrele didactice .Ele sunt motorul schimbarii in educatie, ele sunt sarea si piperul oricaror schimbari.

Cheia succesului procesului de transformare a domeniului educational la nivelul societatii cunoasterii este detinuta de CALITATEA educatorilor.Ei sunt agentii cheie ai schimbarii , ei sunt sarea si piperul noii constructii .

O renumita personalitate din Romania in domeniul educatiei – directorul executiv al CENTRULUI EDUCATIA 2000+ din Bucuresti – arata intro lucrare cunoscuta ca reforma este posibila numai LA FIRUL IERBII , adica in actiunile de zi cu zi ale dascalului , in daruirea sa pentru fiecare elev, in incercarea sa de a face posibila reforma in dimensiunea sa umana la clasa , la individualizarea metamorfozei devenirii elevului in scoala .

O investitie solida in pregatirea unui corp de educatori care sa stie ce inseamna forta schimbarii copilului prin daruire si prin atitudine pozitiva la orice act al pruncului este mai mult decat necesara .Marea majoritate a dascalilor sunt inca construiti in idei tipice totalitare , in care ei detin parghii de a dresa copilul asa cum vor ei , nu constientizeaza ca fiecare dascal are datoria de a descoperi la fiecare elev al sau acea vocatie a sa de a fi el si nu altul pe acest pamant .

Dascalul trebuie ajutat sa-si insuseasca bine oportunitatile oferite de noile tehnologii, sa dezvolte la copii noi aptitudini perene pentru intreaga lor viata , sa asiste si sa spijine permanent copiii pentru a fi creativi, imaginativi, autonomi, lipsiti de stres si de obstacole morale care apartin unor comunitati agrar-pastorale .Elevii trebuie sa-si asume responsabilitati , sa stie nivelul la care poate sa ajunga la un moment dat in devenirea lor .

Educatorul trebuie sa fie dedicat profesiei lor , sa aiba o pregatire multilaterala , sa modeleze constiinte si mai ales comportamente, si acest lucru este foarte greu . Poate si aici unii cimpanzei din toate straturile sociale nu inteleg de ce dascalul nu poate lucra efectiv opt ore la catedra , ca are nevoie de liniste , de echilibru , de modelare a firii sale pentru orice caz in parte .

Numai un gugustiuc , lipsit de elementare cunostinte de psihopedagogie poate cere acelasi statul pentru un dascal ca orice alt om al muncii .Daca dascalul isi face cu adevarat meseria , daca se consuma in procesul modelarii semenilor, atunci el trebuie ocrotit de societate si ajutat sa se refortifice .El trebuie sa aiba un statut special in comunitate si sa beneficieze de increderea obstii in ceea ce face bine pentru fiecare elev.

Poate este una dintre cele mai stresante profesii, poate timpul alocat elevilor sa fie in dauna lui si al familiei sale , poate de aceea nu poti tine un dascal in scoala opt ore de dragul unui cod al muncii sau de dragul unor cerinte administrative prost intelese .El trebuie sa -si construiasca strategia predarii – invatarii- evaluarii in functie de copiii de la clasa , de nivelul lor de cultura si de stadiul comunitattii in care este .

De aceea, este foarte prost un intreg curriculum national , cu multe continuturi , care este clar ca nu pot fi atinse egal in diferitele comunitati ale Romaniei – la tara la cucuiata , la tara mai in centru , la orase asemenea satelor, in orasele, in orase mai vechi , in municipii facute dupa ploaie, in municipii etc.

De cele mai multe ori piata muncii ofera profesorilor foate buni si alte oportunitati si o parte dintre ei a plecat spre alte zari mai bine platite .Cine pierde ? Bineinteles comunitatile care nu stiu sa-si pastreze cu orice efort oamenii de carte valorasi .Ar trebui sa fie in proprietatea comunitatii dreptul de a angaja pe acei oameni in scoala care sunt cu adevarat devotati copiilor de acolo, care fac tot ceea ce e omeneste posibil pentru a ridica nivelul obstii .

Retribuirea lor ar trebui facuta de comunitate si de cei care vad fara teama de a gresi efortul dascalilor de a creste copiii din acea localitate in valorile democratiei si cele europene.Deci o remunerare mai buna a dascalilor este o cerinta a dezvoltarii unei comunitati pentru ca altfel piere.Ea trebuie facuta in concordanta cu complexitatea muncii si cu responsabilitatile enorme care le revin.

Salariile lor nu tebuie sa vina de la Bucuresti, ci in functie de contributia lor la ridicarea copiilor obstii trebuie primit de la fiecare consiliu local si primarie pentru adevaratul aport al sau la educatia comunitatii.

Cheia succesului sta in descentralizarea deciziei si in alegerea acelor oameni care folosesc comunitatii pentru a ridica pe fiecare la ceea ce el crede ca trebuie sa fie in aceasta lume .

 

Leave a Reply