RSS
 

Criterii de evaluare a site-urilor web de istorie

28 Ian

Având un volum informaţional uriaş disponibil pe Internet devine tot mai dificilă selectarea acelor site-uri care îndeplinesc condiţiile profesorilor de istorie, a curriculumului şcolar etc.

Există o metodă de evaluare generală a site-urilor elaborate de un grup de cercetători argentinieni în perioada 1998-2000 (WebQEM –Web Quality Evaluation Method), apoi standardul IEEE standardul 1061-1992, standardul ISO 9126, ISO 14598, abordarea LSP (Logic Scaring of Prefence) dezvoltată de Dujmovic, recomandările consorţiului W3C referitoare la accesibilitatea web etc.
În scopul evaluării şi comparării site-urilor web de istorie vă propun să analizăm patru faze majore:

- definirea şi specificarea cerinţelor referitoare la calitate
- evaluarea elementară
- evaluarea globală
- analizarea şi documentarea rezultatelor, formularea concluziilor.

(1) Definirea şi specificarea cerinţelor referitoare la calitate
Această fază este constituită din următoarele activităţi principale:
 definirea domeniului de aplicabilitate a site-ului: stabilirea domeniului la care
se referă site-ul sau site-urile ce urmează să fie selectate şi evaluate (ex.:
comerţ electronic, informaţii financiare, divertisment, educaţie, istorie etc);
 definirea obiectivelor evaluării. Obiectivele evaluării depind de scopul în care
se utilizează rezultatele (ex.: înţelegerea informaţiilor existente într-un site, compararea calităţii diferitelor site-uri web, îmbunătăţirea calităţii unui site existent etc);
 definirea perspectivei din care se face evaluarea: definirea necesităţilor
explicite şi implicite ale utilizatorului din perspectiva căruia se face evaluarea;
 utilizatorul poate fi, de exemplu: vizitatorul site-ului (obişnuit sau expert), elaboratorul site-ului, administratorul site-ului ş.a.;
 specificarea caracteristicilor de calitate şi a atributelor măsurabile: selectarea modelului calităţii şi a caracteristicilor de calitate specifice domeniului de aplicabilitate a site-ului web, stabilirea nivelului de importanţă a caracteristicilor etc.

(2) Evaluarea elementară

Această fază cuprinde două activităţi principale: proiectarea evaluării şi implemen¬tarea evaluării .
Proiectarea_evaluării elementare constă în selectarea unui ansamblu de metrici luând în considerare obiectivele evaluării şi descrierile referitoare la site-ul web (arhitectura, caracteristicile, funcţiunile etc.).
Implementarea evaluării elementare constă dintr-o serie de acţiuni de măsurare a atributelor site-ului web (definite şi specificate anterior). Măsurătorile se pot efectua atât prin metode manuale (ex.: inspectarea aspectului site-ului, observarea diferitelor caracteristici vizuale etc), cât şi prin metode asistate de calculator utilizând în acest scop instrumente software specializate.

(3) Evaluarea globală
Preferinţele elementare oferă o imagine incompletă a calităţii site-ului web şi răspund numai parţial necesităţilor utilizatorului. Este necesară o perspectivă de ansamblu asupra calităţii site-ului web care să acopere integral cerinţele referitoare la calitate
Proiectarea evaluării globale constă în selectarea unuia sau mai multor criterii de agregare a preferinţelor elementare, precum şi selectarea unei scale de notare.
Implementarea evaluării globale constă din aplicarea efectivă a criteriilor de agregare şi de notare definite anterior. Agregarea se efectuează “de jos în sus”, în mai mulţi paşi, în structura arborescentă a caracteristicilor şi atributelor.
Rezultatul final al agregării este o schemă globală ce permite calculul indicatorilor parţiali şi globali ai calităţii.
Ultimul indicator (ultima preferinţă globală) obţinut(ă) reprezintă gradul general de satisfacţie în îndeplinirea cerinţelor privind calitatea.
(4) Analizarea şi documentarea rezultatelor, formularea concluziilor

Pe parcursul fazelor anterioare, se înregistrează toate rezultatele calculelor şi evaluărilor, inclusiv informaţiile relevante pentru utilizator şi se stabilesc concluziile generale care trebuie să vizeze nivelul pentru care site-ul este accesibil, tema la care trebuie utilizat/folosit.

Obiectivele urmărite:

- verificarea aplicabilităţii metodei la măsurarea şi evaluarea site-urilor web din domenbiul istoriei;
- verificarea şi validarea criteriilor de evaluare a site-urilor web specificate ;
- formularea de noi cerinţe privind criteriile de evaluare a site-urilor web, în general, şi a site-urilor web din domeniul istoriei în special.

Criterii de evaluare a site-urilor de web – Considerente

Există mai multe zone de evaluare care trebuie avute în vedere atunci când evaluăm un site de istorie, dacă el se potriveşte cu nevoile curriculare şi de formare a deprinderilor de cetăţenie democratică ale elevilor.

Identitatea , competenţa şi autoritatea creatorului informaţiei / resursei informatice: cel mai important criteriu în evaluarea informaţiilor, ce presupune să stabilim dacă autorul (persoană fizică sau instituţie) este demn de încredere.
1. Cine a creat acest site?
2. Cine a creat/generat informaţia?
3. Este creatorul o autoritate în domeniu ?
4. Este el recunoscut drept un specialist în domeniul respectiv ?
5. Este autorul reprezentantul unui organism abilitat al unor instituţii cu profil istoric?
6. Face autorul parte dintr-o organizaţie? Dacă da , vă simţiţi mai siguri când folosiţi site-ul?
7. Dacă există link-uri către resursa respectivă?
8. Care este afilierea instituţională a autorului?
9. Asigură site-ul informaţii suficiente? Este autorul său o personalitate în domeniul prezentat de site sau este el reprezentantul unui organism abilitat?
10. Dacă sunt disponibile informaţii cu caracter biografic respectiv date de contact ?
11. Vă oferă site-ul posibilitatea să evaluaţi sursa? În afara codului naţional (.fr, .de, .se, .au,. ro), numele domeniului poate oferi anumite indicii cu privire la provenienţa lui. Astfel ac-academic (UK), edu-instituţie de învăţământ, gov-for guvernamental, int-organizaţie internaţională, org-organizaţie nonprofit, com-organizaţie comercială, co-organizaţie comercială(UK), net-portal Internet sau administrator de reţea.
12. Este site-ul susţinut financiar de vreo organizaţie, instituţie sau companie? Îi scade sau creşte acest lucru credibilitatea?
13. A fost vreodată examinat şi evaluat site-ul ? A existat o apreciere pozitivă?

Structura

1. Este site-ul corect structurat?
2. Categoriile de informaţii sunt bine împărţite?
3. Dezvoltarea în adâncime a site-ului este logică?

Scopuri

1. Este scopul site-ului clar exprimat în pagina de deschidere sau mai apoi?
2. Se adresează site-ul unei anumite audienţe?
3. Care sunt elementele din site, dacă există, care se potrivesc pentru studiul programei de istorie, în termeni de conţinut, competenţe generale şi specifice obiective, ţeluri?
4. Este site-ul adecvat vârstei, cunoştinţelor anterioare şi abilităţilor elevilor?
5. Sunteţi mulţumit de faptul că acest site conţine destule informaţii utile pentru a continua evaluarea sa în detaliu?
6. În ce scop a fost creata informatia?
7. Cine este interesat sa difuzeze informatia?
8. Cine sponsorizeaza pagina?
Actualitatea, acurateţea şi exactitatea informaţiei – informaţiile prezentate să fie conforme adevărului, să prezinte încredere, să fie expuse într-un limbaj clar şi inteligibil. Ele să corespundă momentului actual, în acest sens elemente importante fiind reprezentate de:
1. Când a fost creata informaţia?
2. Există un indiciu de copyright?
3. Când a fost site-ul actualizat?
4. Sunt hiperlegăturile operante?
5. Ne trimit hiperlegăturile la informaţie recentă?
6. Este informaţia corectă?
7. Este informaţia legitimă?
8. Este informaţia relevantă?
9. Este precizată sursa de documentare?
10. Este precizată provenienţa informaţiei?
11. Cât de valoroasă este informaţia pentru vizitatori? Cum este prezentat textul? Cât de eficientă este comunicarea cu publicul?
12. Sunteţi mulţumit de profunzimea textului de pe site?
13. Există vreun indiciu că site-ul este părtinitor?
14. Atunci când există o analiză a evenimentelor, aceasta se realizează dintr-o perspectivă naţională, regională, europeană?
15. Este corect site-ul din punct de vedere al faptelor? Există greşeli evidente? Confirmă sau neagă această informaţia de pe alte site-uri? Există unele omisiuni evidente care i-ar putea duce pe elevi în eroare?
16. Oferă site-ul informaţii pe care elevii nu le-ar fi putut cunoaşte din manuale, materiale de referinţă sau alte surse?
17. Cât de aproape este informaţia de pe site de conţinutul programei şcolare?

Obiectivitatea informaţiei – informaţiile să fie prezentate fără a fi distorsionate de păreri personale, de interese comerciale sau de altă natură.
1. Este informaţia prezentată în mod obiectiv?
2. Sunt toate punctele de vedere abordate?
Amploarea şi densitatea informaţiei – face referire la gradul de acoperire al subiectului tratat şi la cât de explicit este tratat şi structurat acesta. De asemenea prezenţa unei liste de legături web bine menţinută şi actualizată reprezintă un element pozitiv.
1. Câtă informaţie concretă oferă site-ul?
2. Sunt toate aspectele unei probleme abordate în mod egal?
3. Sunt unele aspecte tratate în mod preferenţial?
4. Sunt toate punctele de vedere expuse?
5. Ne trimit hiperlegăturile la informaţie complementară?

Reclamele publicitare

1. Conţine site-ul material publicitar?
2. Ce conţinut au reclamele publicitare?
3. Au reclamele caracter ofensiv?
4. Cine sponsorizează reclamele ce apar pe o pagină?
5. Sunt ele adecvate vârstei elevului?
6. Afectează aceste reclame credibilitatea informaţiilor de pe site?
7. Materialul publicitar îi distrage pe elevi?

Interactivitatea si rapiditatea site-ului

1. Se încarcă pagina rapid?
2. Sunt hiperlegăturile active şi rapide?
3. Sunt imaginile sau animaţia în exces?
4. Este nevoie de software special pentru vizualizarea paginii?
5. Este nevoie de software special pentru traducerea paginii?
6. Exista hiperlegături care să trimită la site-uri unde se poate descărca software-ul necesar?
7. Puteţi spune încă de la început, adică din pagina principală sau din index cum este organizat site-ul şi ce opţiuni sunt disponibile pentru utilizator?
8. Sunt legături către fiecare pagină uşor de identificat?
9. Sunt aceste legături grupate logic sau vor părea logice elevilor? Este necesar ca elevii să îşi folosească intuiţia atunci când navighează pe site?
10. Este metoda de navigaţie uşor de urmărit?
11. Vor putea elevii să se descurce pe site fără să se rătăcească? Dar dumneavoastră puteţi?
12. Operează eficient legăturile cu alte site-uri? Sunt legături suficient de rapide pentru a-i menţine pe elevi concentraţi?
13. Are site-ul o facilitate de căutare? Vor găsi elevii că acest site este uşor de folosit?
14. Are site-ul posibilitatea de marcare şi de evidenţiere?
Trafic.Navigabilitate şi design – elemente evaluate prin modalitatea de navigare intutitivă şi uşoară în cadrul site-lui, prin posibilitatea de căutare în paginile lui, designul referindu-se la fonturi, fundaluri, imagini, animaţii specifice resursei electronice evaluate.
1. Cât de uşor se face navigarea?
2. Cât de uşor găseşte utilizatorul anumite categorii de informaţii?
3. Ce e mai important şi ce e mai puţin important în site?
4. Care este traficul în site pe zi?
5. Dar pe lună?
6. Ce traseu utilizează vizitatorii în site?
7. Pe unde intră, cât stau, pe unde ies?
8. Este site-ul uşor de utilizat?
9. Poate utilizatorul să interacţioneze cu el? Pot elevii, pornind de la aceste posibilităţi, să îşi pună în evidenţă abilităţile de investigare şi interpretare?
10. Este limbajul utilizat pe site la un nivel adecvat vârstei şi capacităţii de înţelegere a elevilor?
11. Conţine site-ul clipuri video sau audio? Au la dispoziţie elevii echipamentul auxiliar, precum boxe, pentru a le urmări?
12. Poate contribui sistemul multimedia la înţelegerea contextului de către elevi sau dimpotrivă îi distrage pe elevi de la scopul căutării?
13. Verificaţi în legătură cu site-ul mărimea textului, caracterele utilizate, contrastul dintre text şi fundal. Credeţi că acestea fac pagina mai uşor sau mai dificil de citit?
14. Este limbajul site-ului unic sau pot vorbitorii de alte limbi străine să îl acceseze?
15. Dacă faceţi clic pe o legătură de pe site şi vă mişcaţi pe un altul, este acest lucru evident sau vi se pare că este o pagină a aceluiaşi site?
16. Este uşor să ieşiţi de pe site sau vă blocaţi pe o anumită pagină?

Accesibilitatea este dată de rapiditatea cu care este accesată resursa (durata de timp în care se face conexiunea nu ar trebui să depăşească 10 s) precum şi de distincţia clară făcută în cadrul site-lui între serviciile gratuite şi cele contra cost. Înainte să decideţi dacă veţi folosi sau nu un anumit site încercaţi să îl accesaţi de mai multe ori. După ce aţi utilizat site-ul o anumită perioadă de timp s-ar putea să doriţi să îl revedeţi.

1. Există o persoană de contact menţionată pe pagină?
2. Este asigurată integritatea informaţiei?
3. Poate fi informaţia modificată de oricine?
4. Este site-ul securizat?
5. Menţionează site-ul o politică de confidenţialitate?
6. Este accesul la informaţie protejat de o parolă?
7. Care sunt căile de intrare în site?
8. Sunt metatagurile folosite optim?
9. Cum este clasat în motoarele de căutare? De ce?
10. Este de regulă posibilă conectarea la site oricând sau este aşa de solicitat încât trebuie să aşteptaţi?
11. Este necesar să posedaţi alte programe pentru a folosi site-ul? Cât timp necesită o descărcare de program?
12. Se descarcă paginile suficient de repede pentru a putea fi folosite la ora de istorie?
13. Puteţi accesa site-ul prin motoarele de căutare pe care le folosiţi de regulă?
14. Este site-ul gratuit sau trebuie să plătiţi un abonament pentru a putea accesa anumite părţi din el?

Evaluare finală

Analiza şi evaluarea completă a site-ului cu punctaje pe fiecare nivel şi punctaj total este necesară ori de câte ori am dori să recomandăm elevilor un anume site El ar trebui evaluat de profesor , realizându-i o fişă –călăuză. pe care elevul trebuie să o aibă la îndemână. Acesta poate interveni cu propriile lui aprecieri, cu întrebările lui, cu noile posibilităţi de a deschide interpretările diferite de ale unor parteneri de dialog.
O sinteză simplă şi clară a calităţilor şi defectelor, plus o sumă de sugestii pentru corectarea punctelor slabe şi îmbunătăţirea performanţei este benefică tuturor participanţilor la actul educaţional.
Am prezentat un posibil traseu de urmat, destul de amplu pentru a putea să evaluezi un site de istorie. El are minusurile şi plusurile inerente unui început în spaţiul didactic românesc. Poate fi adaptat la nivelul de cunoaştere şi înţelegere ale fiecărui profesor şi dat în întregime sau o parte şi elevilor pentru a evalua singuri site-urile pe care ei navighează. Este credem un început care poate fi continuat cu multe alte discuţii şi adăugiri.

 

Leave a Reply